Nicuşor Constantinescu va fi judecat sub control judiciar în dosarul Centrului Militar Zonal

Curtea de Apel Constanţa a judecat două contestaţii depuse în urma deciziei Tribunalului Constanţa din 16 aprilie potrivit căreia Nicușor Constantinescu urma să fie judecat sub control judiciar în dosarul Centrului Militar Zonal - în care se afla în arest la domiciliu -, având însă interdicţia de a-şi exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Decizia de săptămâna trecută a instanţei a fost atacată atât de DNA, cât şi de Nicuşor Constantinescu, care a cerut înlăturarea interdicţiei de a-şi exercita funcţia.

Curtea de Apel a hotărât, vineri, să respingă ambele contestaţii, ca fiind nefondate, iar decizia este definitivă.

Instanţa a hotărât că pe durata controlului judiciar Nicuşor Constantinescu are mai multe obligaţii, printre care să se prezinte la procurori, la instanţă şi la Poliţie de câte ori este chemat, să informeze instanţa dacă îşi schimbă domiciliul, să nu părăsească ţara.

De asemenea, el trebuie să nu comunice direct sau indirect şi prin orice mijloace cu martorii şi experţii din dosar, cu personalul Centrului Militar Zonal Constanţa, cu personalul din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi cu consilierii judeţeni care au participat, în orice formă, în procesul de propunere, decizie şi execuţie a celor două hotărâri ale CJ care au vizat Centrul Militar Zonal Constanţa, dar şi să nu divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale, direct sau indirect, informaţii din cauza penală.

Instanţa a mai hotărât ca Nicuşor Constantinescu să nu exercite funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. În cazul în care aceste măsuri sunt încălcate de către Constantinescu, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, a decis instanţa.

Nicuşor Constantinescu este arestat la domiciliu într-un alt dosar instrumentat de procurorii DNA.

În dosarul Centrului Militar Zonal Constantinescu a cerut recuzarea judecătoarei şi strămutarea procesului, ambele solicitări fiindu-i respinse.

În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie 2014, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 - noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

În rechizitoriul procurorilor se arăta că, în perioada 2009 - 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol "consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului". Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

Procurorii îl acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, "posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate".

În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, preciza DNA.

Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

Tot în 16 aprilie 2015, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de către procurorii DNA Constanţa, în stare de arest la domiciliu, într-un dosar în care ar fi prejudiciat cu peste 8 milioane de euro judeţul Constanţa, el fiind acuzat de abuz în serviciu (trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat şi conflict de interese (nouă infracţiuni, din care cinci în formă continuată).

Preşedintele suspendat al CJ Constanţa a mai fost trimis în judecată de către procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi şi în altul pentru că a atribuit nelegal terenuri.