Niţu: Noul Cod penal este mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici

"Aparent, putem spune, cu privire la mai multe instituţii, că ne-ar putea produce probleme, dar trebuie să nu uităm - şi doresc ca şi dumneavoastră să nu uitaţi acest lucru - că aceste coduri vin cu noi strategii şi aceste coduri vin cu strategii şi viziuni europene. Colegii noştri care au lucrat la aceste coduri de-a lungul timpului nu au inventat ei instituţii, au studiat ce se întâmpla în statele Uniunii Europene şi încercăm să ne adaptăm şi noi la ce este în Europa. Dacă nouă ne place să mergem la Paris sau la Viena, trebuie să ajungem ca şi justiţia să fie ca la Paris şi ca la Viena", a spus Tiberiu Niţu, la finalul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Procurorul general al României a subliniat că vor fi găsite instrumente şi măsuri prin care să se atingă scopul unei sancţiuni cu privire la o faptă prevăzută de legea penală.

"Nu trebuie să fim închistaţi sau să ne sperie noul. (…) Am tot auzit în spaţiul public: «Noul cod, raiul infractorilor». Nu este aşa. Am publicat şi pe site-ul Ministerului Public o notă de studiu prin care demonstrăm cu argumente juridice că nu este aşa. Noul cod, la o analiză extrem de atentă, este mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici", a spus procurorul şef al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Tiberiu Niţu a adăugat că sunt câteva elemente care sunt strâns legate între ele, care duc la această concluzie.

"În caz de concurs şi de recidivă, eşti obligat ca judecător să dispui spor, ceea ce până acum nu exista. Să nu uităm că sunt cauze de întrerupere mult mai multe. Practic, orice act faci, întrerupe cursul prescripţiei. Înainte, doar dacă făceai acte ce trebuiau comunicate învinuitului, întrerupeau cursul prescripţiei. Să facem o analiză ştiinţifică a acestor coduri şi vom vedea că ele sunt coduri europene, că sunt coduri care pot fi aplicate. Bineînţeles, există anumite neclarităţi", a conchis Tiberiu Niţu.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

Guvernul a aprobat, miercuri, şase acte normative care, potrivit Ministerului Justiţiei, vor asigura resursele umane şi legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistraţi şi grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Ministerul Justiţiei a precizat că în materie penală şi procesual-penală, "modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertenţe şi clarificării unor proceduri şi fac obiectul a două demersuri legislative separate".

Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanţa de urgenţă care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii - OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Al doilea act normativ este un proiect de lege "conţinând propuneri formulate de instituţiile anterior menţionate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluţii care să înlăture eventuale interpretări diferite" - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

O modificare adusă de acest proiect de lege se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus alineatul 14, care prevede că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.(1)". Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Premierul Victor Ponta anunţa, săptămâna trecută, că vor fi făcute mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica şi problema interceptărilor, el adăugând că este "o prostie" să se spună că noul cod protejează infractorii.