Noi măsuri împotriva traficului şi consumului de etnobotanice, discutate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Sănătăţii

Şedinţa interministerială de lucru, la care vor participa reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Sănătăţii şi ai altor instituţii, va începe la ora 16.00, la sediul MAI.

În şedinţa convocată la MAI vor fi discutate şi analizate "modalităţi concrete de eficientizare a acţiunilor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului de plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, comercializate de aşa-numitele magazine de vise", a anunţat Ministerul Administraţiei şi Internelor, într-un comunicat de presă.

La finalul discuţiilor, reprezentanţii celor două ministere vor prezenta măsurile stabilite, într-o conferinţă de presă ce va avea loc la ora 17.00, la sediul MAI.

În 10 februarie 2010, Guvernul a emis o Ordonanţă de urgenţă prin care a fost interzisă comercializarea unui număr de 36 de substanţe şi plante etnobotanice, care au fost asimilate drogurilor.

Iniţiativa Guvernului a fost motivată de situaţia apariţiei în România a unor magazine în care se comercializau o serie de produse ce aveau în componenţă plante şi substanţe cu proprietăţi psihoactive, care s-au dovedit a fi deosebit de periculoase pentru sănătate, care erau considerate "droguri legale".

Şi după apariţia acestei ordonanţe, însă, sute de tineri au continuat să ajungă la spital în stare gravă, în urma consumului de plante etnobotanice procurate fie de la magazine specializate, fie achiziţionate de pe internet. Totodată, s-a înregistrat o scădere a vârstei consumatorilor de astfel de substanţe.

În aceste condiţii, medicii şi inspectoratele şcolare au solicitat închiderea magazinelor care comercializează astfel de produse.

Unele autorităţi locale din Capitală şi din ţară au decis deja interzicerea magazinelor de vize, iar în urma controalelor mai multe magazine au fost închise.

Vicepreşedintele PDL Cezar Preda susţinea, în 4 februarie, că în spatele magazinelor etnobotanice stau adevărate reţele mafiote şi că de activitatea acestora nu sunt străini nici oameni din rândul autorităţilor statului.

"În luna decembrie 2010 am făcut o interpelare către ministrul Administraţiei şi Internelor în care am făcut o afirmaţie destul de tare la nivel politic, mai ales că era ministrul nostru. Am spus că în spatele magazinelor de vise stau autorităţi ale statului sau oameni din autorităţi ale statului şi m-am referit aici la poliţişti. Părerea mea este că la nivelul României este formată o reţea mafiotă foarte serioasă", afirma Cezar Preda.

El spunea că lucrurile nu pot fi rezolvate cu amenzi şi trebuie schimbată legislaţia pentru ca aceste magazine etnobotanice să dispară.

"Nu se rezolvă nimic contravenţional, când e vorba de o reţea mafiotă nu mai poate el de amenda ta. Nu scrie niciodată pe plic ce este în realitate, acele etichete se pun când vor şi cum vor. Ele vin în România ca şi îngrăşăminte de plante. Cred că este o problemă care prin actul normativ pe care l-am văzut la colegii mei şi l-am lucrat împreună are o formă extraordinar de dură. Chestiuni legate de contravenţii sunt duse în zona interzicerii totale. Deci, România va avea în această direcţie una din cele mai draconice legislaţii", preciza vicepreşedintele PDL.

El menţiona că aceste substanţe etnobotanice au efecte foarte grave asupra consumatorilor şi explica, totodată, că există un număr ridicat de persoane care le consumă.

"Când un copil a fost în comă la spital la Buzău, am cerut Poliţiei să-mi spună câţi sunt consumatori identificaţi cu probleme. Ei mi-au dat şapte, de fapt mi i-au dat pe toţi care fuseseră în comă la spital pe parcursul ultimelor luni. Şi le-am spus că-şi bat joc de mine şi în două săptămâni s-au identificat 3.100 de consumatori", preciza Cezar Preda.

În urmă cu o lună, europarlamentarul PDL Petru Luhan a cerut în Parlamentul European interzicerea funcţionării în ţările UE a magazinelor care comercializează substanţe etnobotanice, el arătând că, între statele membre, România se află pe locul al patrulea în ceea ce priveşte consumul de etnobotanice.