Noile cicluri şcolare, din 2012, examenul de bacalaureat conform noii Legi a educaţiei, din 2016

Introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar şi aplicarea costul standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" intră în vigoare din 2012, iar examenul de bacalaureat va fi susţinut conform prevederilor din noua Lege a educaţiei din 2016.

Noua Lege a educaţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 ianuarie. Unele prevederi din Legea educaţiei vor fi aplicate începând de miercuri, 9 februarie, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar pentru altele actul normativ prevede intrarea în vigoare la alte date.

În ce priveşte ciclurile de învăţământ, introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012-2013, iar a clasei a IX-a în gimnazial, de la generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Noua lege a educaţiei introduce obligativitatea învăţământului de 10 ani, care se va finaliza la împlinirea vârstei de 16 ani a copilului. Prin introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar se instituie învăţământul obligatoriu de la vârsta de şase ani.

Admiterea la liceu şi examenul de bacalaureat vor avea loc în 2011 la fel ca în anul şcolar precedent.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile noii legi a educaţiei de la generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013, respectiv din 2016, iar admiterea la liceu - de la generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

În noua Lege a educaţiei, examenul de bacalaureat cuprinde mai multe probe de evaluare a competenţelor. Este vorba despre evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal şi a competenţelor digitale.

Urmează apoi evaluarea competenţelor formate pe durata învăţământului liceal: probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; probă scrisă la Limba şi literatura maternă -– probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează: pentru profilul real din filiera teoretică (matematică; probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie); pentru profilul umanist din filiera teoretică (o limbă de circulaţie internaţională; probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane); pentru filiera tehnologică (probă scrisă disciplinară specifică profilului; probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire); pentru filiera vocaţională (probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării; probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării).

Introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" se aplică din 2012.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte anual costul standard per preşcolar şi elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi cei din învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea suplimentară. Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev şi preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse. Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse.

Măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut intră în vigoare începând din 2013.

De asemenea, pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale, începând din 1 ianuarie 2012, minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.

Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.