Normele de hrană pentru deţinuţi, stabilite după consultarea nutriţioniştilor. Ministerul Justiţiei estimează scăderea baremurilor calorice şi o economie anuală de circa 7 milioane lei

Modificările vizează modul în care este asigurată hrana pentru deţinuţi, iar unul dintre criteriile avute în vedere a fost cantitatea şi calitatea hranei, aşa cum se arată în jurisprudenţa CEDO şi standardele stabilite de către Regulile Penitenciare Europene.

Reglementările actuale vizează doar valoarea calorică a hranei. Potrivit anexelor la proiectul de lege, economia estimată va fi de circa şapte milioane de lei pe an, prin reducerea numărului de calorii garantat faţă de normele în vigoare.

Normele minime obligatorii de hrană urmează să fie stabilite după consultarea unor specialişti în nutriţie, prin ordin al ministrului justiţiei. Astfel, pentru fundamentarea baremurilor calorice au fost avute în vedere Ghidul pentru alimentaţie sănătoasă, elaborat de Societatea de Nutriţie din România, recomandările Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice N. Paulescu, Institutului de Boli Infecţioase Prof. dr. Matei Balş, Institutului de Pneumologie Marius Nasta şi literatura de specialitate.

Potrivit anexelor, norma de hrană pentru deţinuţii minori va ajunge la un plafon maxim de 3.820 de calorii pe zi, iar pentru persoanele adulte ajunge la 2.855 de calorii. Suplimentul pentru muncă grea include un aport de 1.065 de calorii, iar pentru bolnavi şi gravide, norma de hrană are un aport de maximum 3.870 de calorii.

O altă prevedere a proiectului adoptat în şedinţa de guvern presupune egalizarea baremurilor calorice ale normelor de hrană a persoanelor reţinute sau arestate preventiv cu cel al persoanelor condamnate, considerându-se că nu există justificare pentru diferenţa de tratament între cele două categorii de persoane private de libertate.