Nosocomialele din spitale rămân ascunse. La 5 ani de la Colectiv, infecţiile intraspitaliceşti încă sunt un motiv de îngrijorare

Ai auzit expresia “te duci cu o boală la spital şi te alegi cu mai multe.”  Ei bine, ai motive să îngrijorezi. Aminteşte-ţi de răniţii în incendiul de la COLECTIV. Mulţi dintre ei au făcut complicaţii din cauza infecţiilor luate din spital. O arată chiar raportul Ministerului Sănătăţii în acel caz. De atunci nu s-au schimbat prea multe lucruri. Deşi acum există prevederi clare despre cum trebuie raportate infecţiile nosocomiale, anul acesta, de exemplu, doar 86 de spitale din 635 au raportat astfel de infecţii.

Narcis Hogea ştie cât de rău fac aceste nosocomiale, ascunse de medici. Băiatul său, Alexandru Hogea a fost unul dintre tinerii răniţi la Colectiv. Avea arsuri pe 30% din corp şi toţi medicii spuneau că se va face bine. Alex a făcut complicaţii din cauza infecţiilor intraspitaliceşti, în spitalul Universitar din Bucureşti.

„A vorbit Boroş ( n.r. medicul Boroş de la spitalul Universitar Bucureşti) pe 4, cred.(...) Zâmbind, aşa..., ne-a spus: < Aaaa, nu e vorba de infecţiile pe care le puteţi aduce dumneavoastră. E vorba de infecţiile din spital”, povesteşte Narcis Hogea, tatăl lui Alex Hogea .

Deşi a fost trimis la tratament într-o clinică din Viena, Alex a ajuns acolo prea târziu şi fără un document medical în care să fie menţionate aceste infecţii. Medicii austrieci au pierdut zile-n şir încercând să afle de ce Alex nu se face bine. Când au aflat, corpul lui Alex era deja prea obosit şi nu a mai putut lupta cu bacteriile ucigaşe.

„Nu ştiu... după trei sau patru zile au descoperit. Mi-au zis că avea trei infecţii.(...) Din cauza acelor infecţii au încercat toate tratamentele posibile şi poate medicamentele existente, dar din păcate, n-au reuşit”, îşi aminteşte tatăl lui Alex Hogea.

Toţi răniţii care au ajuns în spitale din străinătate au avut aceeaşi problemă, povesteşte Monica Althamer. Este navigator medical în cadrul unui ONG. Adică, omul care îi ajută pe bolnavi să lupte cu birocraţia şi să-şi găsească drumul spre vindecare. Monica s-a ocupat şi de transferul mai multor răniţi din Colectiv, în străinătate.

„O analiză a deceselor a arătat o rată ridicată de colonizare imediat după internare, la scurt timp după ce pacienţii au ajuns în spital. Ceea ce este îngrijorător. Mai ştim, din documentele existente, că cel puţin pacienţii care au ajuns în străinătate, au avut la cauza decesului menţionat şi SEPTIC”, spune ea.

În 2016, Monica a fost numită secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Timp de o jumătate de an a văzut birocraţia şi neajunsurile sistemului medical din interior. Acum, ajută în continuare pacienţii să ajungă la tratament. Mare parte din probleme sunt aceleaşi, spune Monica. Deşi, acum există proceduri clare, inclusiv în privinţa infecţiilor nosocomiale, puţine dintre acestea sunt raportate.

„Pacienţii cu arsuri severe, sunt puţine locuri în care pot fi izolaţi. Nu avem, la cinci ani după Colectiv, niciun centru destinat marilor arşi.(...) Avem camere sterile destinate pacienţilor hemato-oncologici, oncologici care trebuie să facă transplant medular. Avem aceste camere. La fel, sunt puţine centre în ţară”, adaugă Monica Althamer.

Anul acesta, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, în perioada martie – octombrie, adică din perioada pandemiei, în spital s-au infectat cu SARS-CoV-2 4.546 de pacienţi. O altă instituţie a statului, Autoritatea Naţională de Manegement al Calităţii în Spitale oferă alte cifre. Mai exact, în perioada martie-septembrie, anunţă 211 pacienţi care au luat SARS-CoV-2 din spital. Am solicitat un punct de vedere reprezentanţilor ambelor instituţii, însă au fost foarte ocupaţi cu gestionarea infecţiilor de COVID-19.

În România, în 2018, au fost raportate cu 90,4% mai multe infecţii intraspitaliceşti faţă de anul 2014. La nivel european, în perioada 2016-2017, incidenţa infecţiilor intraspitaliceşti a fost de 4,1%.

Infecţii în spitalele din România:

• 2019 – 50,08% din evenimentele adverse raportate (5.879 evenimente)
• 2020 (1 martie- 30 septembrie) – 51,76% din evenimentele adverse raportate (2.620 evenimente)

În 2018 şi 2019, cele mai multe infecţii raportate au fost cu Clostridium difficile, acinetobacter, klebsiella şi stafilococul auriu meticilinorezistent.