România, pe locul 3 în Europa privind bullying-ul
Evenimentele întâmplate recent ne fac să realizăm că bullying-ul încă se întâmplă în şcoli şi poate avea urmări grave.
Alexandra, de exemplu, a fost mereu o fire introvertită. Din timiditate, nu a luat niciodată măsuri atunci când copiii rădeau de fizicul ei.
„Am început să vin acasă supărată în fiecare zi de la şcoală. Nu voiam să mai vorbesc cu copiii din cauză că îmi puteau spune că sunt grasă sau să se ia de mine. M-a afectat emoţional”, povesteşte ea.
Un copil care este supus bullying-ului este un copil vulnerabil, aşa cum explică şi Bianca Pescaru, psiholog. În timp, copilul poate fi afectat emoţional.
„Un copil care este supus bullying-ului este un copil, în primul rând, foarte rănit, foarte vulnerabil. Lucrurile astea vor avea urmări pe termen scurt şi pe termen lung pentru dezvoltarea psiho-emoţională”, spune psihologul.
În momentul de faţă există o strategie naţională, distribuită la nivelul fiecărui Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Scopul este combatarea bullying-ului, spune Mariana Pădureanu, consilier şcolar. Cu toate acestea, nu se văd schimbări.
„Părerea mea este că, având în vedere că numărul de consiilieri şcolari este în continuare deficitar, probabil sunt situaţii în care sunt tratate astfel de cazuri cu superficialitate. Vedem cazul întâmplat recent, nu avea justificare să facă lucrul acesta, era doar o tachinare. Da, exact aşa porneşte bullying-ul”, Mariana Pădureanu.
71% dintre elevi au fost martori sau victime ale violenţei fie în drumul spre şcoală, fie în timpul pauzelor. România este pe locul 3 în Europa în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul de bullying. Nouă din zece cazuri de bullying se petrec în şcoală, iar aproape jumătate dintre copiii din România – 46% – au fost la un moment dat victime ale bullying-ului.