Noua lege a salubrizării: 2.000 de firme colectoare de ambalaje se plâng că sunt scoase din joc

Un act normativ care modifică actuala lege a salubrizării localităţilor se află pe masa preşedintelui Traian Băsescu, pentru a fi promulgat. Prin el se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiat contract de salubrizare cu municipalităţile. Astfel, se creează un monopol prin care mii de firme colectoare de ambalaje pentru reciclare sunt scoase din joc, în favoarea firmelor de salubritate, pe o piaţă care valorează un miliard de euro, iar reciclarea deşeurilor de către populaţie este descurajată, susţin reprezentanţi ai industriei colectoare de deşeuri şi ONG-uri de mediu, scrie publicaţia Gândul.

Modificarea legii 101/2006 privind salubrizarea localităţilor a fost adoptată de Camera Deputaţilor la începutul lunii februarie şi se află acum pe masa preşedintelui Traian Băsescu, care are posibilitatea să o promulge sau să o retrimită în Parlament pentru dezbatere. Prin această nouă lege, se stabileşte că singurele firme care au dreptul să strângă deşeurile reciclabile din localităţi sunt cele care au încheiate contracte de salubrizare cu municipalităţile. Joi, aproximativ 200 de reprezentanţi ai industriei colectoare şi reciclatoare au protestat în Piaţa Constituţiei, cerând ca noua lege să nu fie aprobată, pentru că îi lasă fără obiectul muncii şi instituie monopol în activitatea de salubrizare a fiecărei localităţi.

În prezent, există aproximativ 2.000 de firme care se ocupă strict cu preluarea deşeurilor reciclabile, sortate pe categorii - plastic, carton şi hârtie, metal, sticlă sau DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice), de la populaţie şi de la firme sau instituţii, asigurând un flux către reciclatori. Alături de aceste firme, concurează şi firmele de salubritate, adică cele care strâng gunoiul menajer, care şi-au înfiinţat şi ele servicii de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. În acest sistem, cel care produce deşeurile (persoană sau firmă) primeşte bani de la firma de colectare pentru a-şi preda deşeurile sortate, apoi firma respectivă duce deşeurile la marii reciclatori (fabrici care folosesc deşeurile ca materie primă), unde primeşte bani pentru ele.

Prin noua lege, acest sistem ar fi dat peste cap: firmele colectoare ar fi date la o parte, locul lor fiind luat de firmele de salubritate care câştigă contractele de salubrizare la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. În noul sistem propus de lege, cetăţenii şi firmele nu ar mai primi bani pentru sortarea şi predarea propriilor deşeuri, ci ar fi obligaţi să plătească ei tarife către firmele de salubrizare (aşa cum în prezent oricine plăteşte pentru a-i fi ridicat gunoiul menajer). În schimb, firmele de salubritate ar obţine bani de la reciclatori pentru livrarea deşeurilor.

Gunoi de un miliard de euro. „Se elimină concurenţa. Deşeurile au o valoare şi acum intră în proprietatea municipalităţilor”

Piaţa colectoare de deşeuri reciclabile valorează în jur de un miliard de euro, iar pe ea joacă aproximativ 2.000 de firme şi 4.000 de centre de colectare, care asigură 10.000 de locuri de muncă, a explicat pentru gândul Silviu Dumitru, secretarul Institutului Verde, un ONG de mediu care a organizat protestul de astăzi.

“Considerăm că legea aceasta este făcută pentru a avantaja companiile de salubritate. Deşeurile au o valoare şi acum intră în proprietatea municipalităţilor. Companiile de salubritate ar prelua în mod gratuit aceste deşeuri, pe care nu le reciclează. Firmele de salubritate nu au competenţe, ele sunt specializate doar pe transport şi nu asigură fluxul necesar de aprovizionare pentru reciclatori şi nu sunt în stare să selecteze deşeurile. Le duc la gunoi şi acolo selectează câteva peturi şi sticle. Marii reciclatori vor fi nevoiţi să importe deşeuri din străinătate, în loc să le folosească pe cele din România”, a declarat Silviu Dumitru, pentru gândul.

În sistemul actual, toate firmele colectoare de deşeuri sunt în relaţie economică directă cu marii reciclatori. Practic, firmele de colectare plătesc o contravaloare modică celor de la care preiau deşeurile reciclabile (populaţie sau firme şi instituţii), apoi vând aceste deşeuri către reciclatori, la o sumă mai mare.

“Şi afară este la fel, aşa se încurajează reciclarea. Toată această schemă încurajează populaţia să colecteze şi să depună deşeurile. Aţi observat că în ultima vreme nu mai sunt aşa multe gunoaie pe spaţiile verzi, pentru că persoanele cu venituri foarte mici le adună şi le duc la centrele de colectare, câştigând astfel ceva bani. Nimeni nu va mai fi motivat să-şi selecteze şi să-şi predea deşeurile. Prin noua lege, interesul pentru reciclare va scădea, iar companiile de salubritate vor impune preţul pentru deşeuri, eliminând concurenţa firmelor colectoare”, mai spune Silviu Dumitru.

Reprezentanţii unei firme de reciclare a hârtiei, care îşi primeşte materia primă de la firmele de colectare a ambalajelor, arată, într-un memoriu consultat de gândul, că noua lege “încearcă limitarea accesului la deşeurile de ambalaje (hârtie, mase plastice şi sticlă)” şi că introduce confuzii în ce priveşte clasificarea deşeurilor, punând atât pe cele menajere, cât şi ambalajele, laolaltă. Firma respectivă acuză faptul că noua lege încalcă principiile concurenţei şi că, de altfel, legea ar fi avut nevoie de un aviz de la Consiliul Concurenţei, care lipseşte.

“Introducerea exclusivităţii prin norma legală (...) conduce la crearea fără excepţie, la nivelul fiecărei administraţii teritoriale, a unei pieţe cu structură de monopol”, mai arată reprezentanţii firmei respective, care susţin de asemenea că în 2013 şi-au asigurat materia primă în proporţie de doar 5% de la companii de salubritate, din cauză că acestea oferă deşeuri de foarte proastă calitate (din cauza incapacităţii de a le sorta).

Autorul legii: “Esenţa legii nu a fost de a scoate pe cineva de pe piaţă”

Senatorul PSD Petru Filip a explicat pentru gândul că, la momentul când a iniţiat legea la Senat, în 2010, au avut loc consultări serioase cu operatorii şi cu Ministerul Administraţiei, şi că nu au existat voci împotrivă, nici măcar din partea firmelor de colectare care acum se opun.

“Esenţa acestei legi nu a fost de a scoate pe cineva de pe piaţă, ci de a armoniza legislaţia şi partea de selectare a gunoaielor menajere cu normele europene. Era vorba despre o privire de ansamblu, comună, asupra a ce însemană strângerea, selectarea şi depozitarea gunoaielor, în spiritul normelor europene. Operaţiunile de selectare şi de transport se pot face împreună de un singur operator, sau separat, de mai mulţi. Administraţia poate decide cum să gestioneze acest serviciu de salubrizare”, explică senatorul Petru Filip, pentru gândul.

Totuşi, el crede că o problemă cu aplicarea legii ar putea să apară, în ce priveşte “pregătirea administraţiei publice româneşti şi a operatorilor de a pune în practică legea”, adică a respectării obligaţiilor tehnice privind selectarea şi depozitarea deşeurilor.

Petru Filip a mai spus că nu se poate pronunţa pe diversele amendamente care au fost introduse ulterior la Camera Deputaţilor, în Comisia de Industrii şi Servicii, din care face parte şi deputatul Eduard Martin.

În ciuda celor spuse de autorul legii, în expunerea de motive a actului normativ se arată că una dintre intenţiile legii este şi îmbogăţirea bugetelor locale de pe urma valorificării deşeurilor, lucru care implică faptul că aceste deşeuri nu mai sunt valorificate de firme, ci de municipalităţi: “Colectate selectiv la sursa de producere, într-un mod eficient şi ulterior valorificate, deşeurile reciclabile pot deveni la rândul lor o resursă financiară pentru bugetele locale”.

Ce prevede legea. Deputatul PSD Martin, direct interesat

Modificările legii 101/2006 au fost iniţiate de senatorul PSD Petru Filip în 2010, pe vremea când făcea parte din PDL. Legea a fost aprobată de Senat şi a stat la sertar aproape 3 ani, până în noiembrie 2013, când a trecut rapid prin Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, apoi a fost adoptată în plen, pe 4 februarie 2014.

Reprezentanţi ai firmelor colectoare şi ai ONG-urilor de mediu susţin că legea a primit amendamente şi a fost adoptată în ritm alert prin concursul deputatului PSD de Constanţa Eduard Martin, vicepreşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii. Martin este acţionar şi consilier al firmei de salubrizare Polaris M din Constanţa, firmă ce ar avea în mod direct de câştigat de pe urma noii legi. Polaris M are contracte de salubrizare în Constanţa, dar şi în Teleorman, Arad, Târgu Jiu, Eforie, Năvodari, Mangalia şi Alba Iulia.

Eduard Martin nu a putut fi contactat de gândul pentru a prezenta un punct de vedere.

Noua lege prevede că “la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, transportul deşeurilor municipale şi deşeurilor similare colectate separat, de la deţinătorii de deşeuri, se efectuează numai de către operatori licenţiaţi care au contracte de delegare a gestiunii încheiate cu autorităţile administraţiei publice locale respective sau, în cazul gestiunii directe, au hotărâre de dare în administrare a acestei activităţi”.

Oricine altcineva se atinge de deşeurile municipale, care includ gunoiul menajer, dar şi cele reciclabile, este pasibil de închisoare pentru furt: “Preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii”.

Totodată, legea obligă autorităţile locale să asigure tehnic un sistem de colectare şi selectare a deşeurilor în 4 fracţii – hârtie, mase plastice, metale şi sticlă. Dacă nu este posibil, municipalitatea trebuie să implemeteze un sistem de colectare a deşeurilor structurat pe două fracţii – umed şi uscat, din care apoi să selecteze tot pe cele patru fracţii amintite mai sus.

Tot prin noua lege, operatorii de salubrizare sunt obligaţi să strângă deşeurile abandonate în spaţiul public, iar dacă producătorul deşeurilor este necunoscut, costurile sunt suportate de administraţia publică locală. Dacă este identificat deţinătorul deşeurilor, acesta trebuie să plătească costurile, cât şi o amendă.

Legea elimină de asemenea din serviciul de salubrizare activitatea de colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.).