Nouă persoane acuzate de fraude informatice au fost arestate de Tribunalul Vâlcea

Potrivit reprezentanţilor Tribunalului Vâlcea, instanţa a admis propunerea formulată de procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Vâlcea şi a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a nouă inculpaţi, sub acuzaţia de acces fără drept la sisteme informatice, deţinerea fără drept a unei parole, cod de acces sau dată informatică, fraudă informatică, înşelăciune calificată în convenţii, spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat.

De asemenea, instanţa a decis ca alte nouă persoane reţinute în acest caz să fie cercetate în libertate, cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu pentru 30 de zile.

Decizia magistraţilor nu este definitivă, ea fiind atacată cu recurs de către avocaţii inculpaţilor, în cazul celor nouă persoane arestate, precum şi de procurorii DIICOT Vâlcea, pentru cei nouă cercetaţi în libertate. Recursul va fi judecat, luni, la Curtea de Apel Piteşti.

Peste 40 de percheziţii domiciliare au fost făcute, joi, în Bucureşti şi în judeţele Vâlcea, Olt, Dolj, Sibiu în cadrul unei anchete privind destructurarea unor grupări care înşelau cetăţeni străini care cumpărau produse pe internet, 25 de persoane fiind duse la audieri.

Potrivit probelor din dosar, în perioada 2008 - 2009, învinuiţii, împreună cu alte persoane, s-au constituit în două grupuri infracţionale organizate, care au elaborat şi au pus în practică un plan de înşelare a cetăţenilor străini ce apelau la site-uri electronice pentru achiziţionarea unor produse. Planul consta în realizarea de operaţiuni de tip phishing, acces fără drept la sisteme informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, demararea procedurilor de licitaţie în numele utilizatorului legitim al contului sustras care avea o activitate pozitivă pe cont, determinarea victimelor să transfere banii în conturi bancare controlate de ei sau prin mandate poştale în Italia, iar în final operaţiuni de repatriere a banilor şi de împărţire a lor în funcţie de înţelegerea iniţială şi de rolul deţinut de fiecare dintre învinuiţi în structura grupării.

Primul grup posta pe internet în principal licitaţii fictive având ca obiect vânzarea de telefoane. Deoarece cunoşteau limba italiană, învinuiţii îndrumau victimele să transfere banii în Italia prin mandat poştal pe numele unei persoane cu identitate falsă.

Cel de-al doilea grup convingea părţile vătămate să transfere banii în conturi bancare deschise în ţară şi în străinătate pe numele unor complici.

De asemenea, într-o a doua cauză, s-a reţinut că persoanele cercetate obţineau, prin phishing, datele cărţilor de credit ale mai multor cetăţeni străini pe care le foloseau ulterior pentru a cumpăra/închiria domenii de internet, pentru lansarea de pagini false de curierat bunuri.

Anchetatorii au stabilit că, în prima fază, autorii intrau în contact pe internet cu potenţialii clienţi, cărora le ofereau spre vânzare diverse bunuri pe care nu le deţineau, îndrumându-i să le transfere contravaloarea acestora prin Western Union, Money Gram sau cont bancar. După ce plata era realizată, datele transferurilor erau transmise prin mesaje telefonice intermediarilor şi, mai departe, altor participanţi din străinătate, ce se ocupau cu retragerea banilor, folosindu-se de acte şi identităţi false. Retrimiterea în ţară a acestor sume se realiza cu ajutorul altor persoane, fiecare membru al reţelei având sarcini bine precise.

Prejudiciul cauzat de membrii celor două grupuri infracţionale organizate prin săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor este de peste 300.000 de euro.