Noul an şcolar | Problemele profesorilor: Subfinanţarea, mentalitatea depăşită şi temele pentru acasă

Pe de altă parte, într-o şcoală din Caraş-Severin un profesor predă patru materii, iar la Galaţi o educatoare, sătulă să aştepte ajutor de la Primărie, a văruit clasa cu ajutorul părinţilor.

Cluj-Napoca

O profesoară de limba şi literatura română din Cluj-Napoca, Anca Radu, a identificat o mulţime de probleme cu care se confruntă învăţământul românesc, de la subfinanţare şi programa şcolară învechită, până la cadre didactice slab pregătite care intră în sistem sau care predau după aceleaşi metode ca în urmă cu 20 de ani.

Anca Radu a declarat corespondentului MEDIAFAX că o altă problemă este lipsa de personal, în special cel nedidactic, în condiţiile în care la o şcoală cu peste 1000 de copii din Cluj-Napoca există o singură îngrijitoare pe tură care trebuie să se ocupe de curăţenia şi dezinfectarea a sute de metri pătraţi.

„Consider că totul pleacă de la subfinanţare, care nu înseamnă neapărat salariile cadrelor didactice, acestea fiind majorate, ci mă refer la infrastructura şcolară, la problemele din mediul rural cu şcoli neautorizate, cu WC-uri în curte, fără apă, dar şi la logistica şcolară, care este deficitară şi la şcolile din mediul urban şi care ar trebui adaptată secolului al XXI-lea – videoproiector, imprimantă color. Lipsa de personal, în special cel nedidactic, este o altă problemă. De exemplu, s-a redus drastic numărul îngrijitoarelor, la o şcoală cu peste 1000 de copii din Cluj-Napoca există o singură îngrijitoare pe tură care trebuie să se ocupe de curăţenia şi dezinfectarea a sute de metri pătraţi, dotarea cu materiale de curăţenie fiind precară. Sunt toalete fără săpun, fără hârtie igienică şi doar cu apă rece, care sunt lucruri elementare şi ţin de un grad de civilizaţie şi nu sunt cazuri izolate”, a spus Radu.

Potrivit acesteia, subfinanţarea sistemului este compensată prin contribuţiile părinţilor, dar care nu acoperă necesarul, astfel că în şcoli lipsesc materialele moderne de predare, care fac posibile metode active de predare.

„Din cauza subfinanţării, fiecare judeţ trebuie să se încadreze într-un anumit număr de posturi didactice, astfel că apare o supraîncărcare a claselor cu elevi şi se ajunge la clase cu 35 de elevi”, a explicat aceasta.

O altă problemă identificată este cea a personalului didactic slab pregătit care intră în sistem, copiii din actualele generaţii fiind tot mai greu de gestionat, deoarece sunt total schimbaţi faţă de cum erau elevii în urmă cu 10 sau 20 de ani.

„Foarte mulţi profesori trecuţi de 40 de ani, obişnuiţi cu alt tip de elevi, se adaptează mai greu, iar de aici apar diverse conflicte. Nu putem să acuzăm tot timpul copiii, dacă tu, ca profesor, predai după aceleaşi metode de 20 de ani în care dictezi, iar elevii doar scriu, e clar că intervine o problemă. Se merge pe metode tradiţionale de predare, de vină fiind şi profesorul care nu se chinuie să găsească metode noi, dar intervine şi lipsa dotării care nu îi permite să facă mare lucru. Încă mai persistă în sistemul public de învăţământ mentalitatea potrivit căreia profesorul este deştept şi le ştie pe toate, iar elevul este prost, deşi copiii au acces la informaţii şi văd ce se întâmpă în acest domeniu în lume, nu mai pot fi păcăliţi. Dacă nu vii cu ceva nou şi interesant i-ai pierdut”, a mai spus Anca Radu.

Un alt aspect care îi îndepărtează pe elevi de învăţare este programa şcolară, considerată „învechită, depăşită şi anacronică”.

„La literatura română, de exemplu, textele sunt cam aceleaşi. Eu îl iubesc pe Creangă, iubesc scriitorii clasici, dar nu mai sunt accesibili copiilor din ziua de azi, limbajul este total depăşit, sunt scriitori moderni care sunt ignoraţi. Eu am dat Bacalaureatul în urmă cu 26 de ani din Lăpuşneanu şi continui să predau Lăpuşneanu şi acum, deşi nu îi mai atrage pe elevi. De asemenea, programa este sufocantă, cunoştinţele teoretice până în clasa a VIII-a la gramatică, matematică, fizică sau chimie sunt la un nivel înalt, astfel încât mulţi copii nu au capacitatea intelectuală pentru a face faţă. Se face multă teorie fără partea practică, mai ales la fizică sau chimie, nu sunt noţiuni practice care să îi ajute în viaţa reală”, a precizat profesorul.

De asemenea, temele pentru acasă sunt exagerat de multe, iar vacanţele şi zilele libere sunt perioade în care copii primesc şi mai multe teme, fără să aibă timp de relaxare.

„Cred că o mare responsabilitate în această situaţie revine şi faptului că nu a existat o stabilitate, s-au schimbat foarte des miniştrii Educaţiei, fiecare venind cu altă viziune, asftel că nu există coerenţă. Dacă un om este bolnav şi prost, este mai uşor de manipulat şi nu se gândeşte la altceva, nu are idealuri de atins, se gândeşte doar la ziua de mâine, cum se descurcă. Oamenii deştepţi şi informaţi deranjează în orice sistem, ei gândesc, nu le poţi trasmite orice mesaj pentru că îl trec prin filtrul raţiunii. Cred că există o tendinţă de a ţine şi profesorii captivi şi de a-i împiedica să semnaleze problemele din sistem, astfel încât pare că totul e roz”, a mai subliniat Anca Radu.

Un alt aspect negativ semnalat este birocraţia, în condiţiile în care sunt foarte multe comisii la nivelul unei şcoli care trebuie să funcţioneze, care adună dosare, acte şi rapoarte de întocmit, astfel că se pierde foarte mult timp fizic în loc ca acest timp să fie folosit de un profesor pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru recreere sau familie.

„Iar la controale se ţine cont de aceste dosare şi fişe şi se aplică sancţiuni dacă un profesor nu le-a completat la zi”, a precizat profesorul clujean.

Anca Radu a fost profesor de limba şi literatura română la un liceu de stat din Cluj-Napoca, iar în acest an a optat pentru învăţământul privat.

Reşiţa

Un profesor predă patru materii, într-o şcoală din Caraş-Severin

La şcoala din comuna Ezeriş, judeţul Caraş-Severin, opt din cei 14 profesori predau la cel puţin două materii, pentru că nu se găsesc dascăli care să dorească să lucreze în localitate, care se află într-o zonă muntoasă.

La unitatea de învăţământ din comuna Ezeriş, din judeţul Caraş-Severin, vor începe noul an şcolar 111 copii. Acestor elevi le vor preda 14 profesori, iar mai mult de jumătate dintre dascăli s-au specializat în plus, astfel încât să poată preda şi alte materii. Asta pentru că numărul copiilor este în scădere, dar şi pentru că nu se găsesc suficienţi profesori care să dorească să lucreze la şcoala din comuna Ezeriş, care se află într-o zonă muntoasă.

“La şcoala din Ezeriş avem 111 copii, de la grădiniţă până în clasa a VIII-a. Fiind o şcoală din mediul rural, conform metodologiei, putem fi încadraţi, noi avem mai multe calificări, în general. De exemplu, avem un învăţător care este şi institutor de limba engleză, este calificat. Noi suntem 14 cadre didactice şi predăm mai multe discipline, suntem calificaţi opt persoane care predăm o a doua specializare. O materie sau chiar mai multe predăm. Eu, de exemplu, am patru specializări pe care le şi predau: istorie, geografie, civică şi religie. Ne permit specializările, sunt dublu specializări, eu am făcut prima facultate Istorie – Teologie, după care am mai făcut una de Geografie şi automat pot să predau patru discipline. Specializarea ne permite. Toţi profesorii sunt calificaţi, nu avem necalificaţi. Am ajuns în situaţia de a ne specializa pentru că se găseşte greu personal, dar mai ales pentru că sunt copii puţini, suntem o comună aflată într-o zonă de munte, în care natalitatea este foarte scăzută, scade pe an de trece, şi atunci trebuie să ne adaptăm”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Cosmin Gheju, care predă la şcoala din Ezeriş.

Potrivit profesorului din judeţul Caraş-Severin, cei 14 dascăli predau la şcoala din Ezeriş de cel puţin 18 ani. Pentru că numărul elevilor este prea mic, în unele săli învaţă şi copii din trei clase în acelaşi timp.

“Suntem aceeaşi echipă de profesori din anul 2000. Se învaţă în regim simultan, nu avem ce să facem. Nu avem clase de sine stătătoare. Învaţă două sau trei clase într-o încăpere, pentru că sunt clase în care sunt doar trei sau patru copii. Există o metodologie a învăţământului simultan, dar mai mult practica se învaţă, ştim că este în detrimentul elevului şi al dascălului, dar asta este situaţia”, a precizat Cosmin Gheju.

Comuna Ezeriş este formată din satele Ezeriş şi Soceni, fiind aşezată între două şiruri de dealuri care formează depresiunea Ezeriş. Populaţia comunei Ezeriş se ridică la aproape 1.300 de locuitori.

Galaţi

O educatoare de la o grădiniţă din oraşul Galaţi a igienizat cu ajutorul părinţilor clasa în care predă deoarece Primăria nu a alocat bani pentru unitatea de învăţământ. Alţi profesori din oraş aflaţi în situaţii asemănătoare au apelat la părinţi şi pentru diverse lucrări din spaţiile comune ale şcolilor şi grădiniţelor.

O educatoare din oraşul Galaţi a povestit pe Facebook că a fost ajutată la curăţenie de tatăl unui copil, iar banii pentru materiale au fost strânşi de la părinţi. Educatoarea spune că s-a săturat să aştepte în fiecare vară ajutorul Primăriei. Curăţenia a fost făcută cu aproximativ 10 zile înainte de începerea anului şcolar, în condiţiile în care Primăria Galaţi încearcă în ultima săptămâna de vacanţă să igienizeze o parte din şcolile şi grădiniţele din oraş.

„După ce am aşteptat o vară întreagă ajutorul Primăriei, am cerut bani părinţilor şi cu un tătic am văruit clasa în această săptămână. Data viitoare când vom solicita ajutor, poate vom avea noroc. Vă urez spor la rezolvat multe probleme din sistem”, a scris, pe Facebook, educatoarea Neti Guse.

Alţi profesori de la colegiile importante ale oraşului Galaţi au apelat la bunăvoinţa părinţilor pentru lucrări mai ample precum refacerea gardurilor, a holurilor, a curţilor interioare şi a mobilierului.

„În ultimii ani, bineînţeles şi în această vară, cu bani de la părinţi, s-a făcut curăţenie în curtea interioară, am refăcut aleile, am refăcut gardul din jurul terenului de sport. De asemenea, am reabilitat gardul exterior al colegiului şi tot cu bani de la părinţi am reparat mai multe săli de clasă, cu tot cu mobilierul din interior”, a declarat, pentru MEDIAFAX, profesorul Onuţ Atanasiu.

Primăria Galaţi a anunţat că valoarea lucrărilor făcute până săptămâna trecută a depăşit 6,5 milioane de lei cu TVA.

Dascălii se plâng însă că şi anul acesta numeroase unităţi de învăţământ sunt în şantier, iar cursurile încep printre schele, găleţi de var şi mormane de resturi. Alţi profesori se plâng de calitatea manualelor, de programa şcolară şi de numărul mare de elevi din clasele unde vor preda.

În fiecare an, zeci de şcoli din municipiul Galaţi se deschid pentru cursurile din noul an şcolar, deşi în interior se fac diverse lucrări de reparaţii şi igienizare. De fiecare dată, profesorii arată cu degetul către Primărie, pe care o acuză că nu a început reparaţiile şi igienizările din timp, astfel încât totul să fie gata până în luna septembrie. Istoria se repetă şi anul acesta, în această situaţie fiind zeci de unităţi şcolare din Galaţi.

„Lucrările de igienizare au început târziu şi anul acesta, au început săptămâna trecută. Şcoala începe tot printre schele, cu mizerie, zgomote”, a declarat, pentru MEDIAFAX, profesorul Onuţ Atanasiu.

Probleme sunt şi din cauza manualelor şcolare. Profesorii de liceu de la disciplina istorie se plâng de ani de zile din cauza modului în care sunt concepute cărţile după care învaţă elevii din clasele a XI-a şi a XII-a. Cadrele didactice spun că elevii pierd timpul în timpul orelor de curs.

Alte nemulţumiri ale profesorilor din Galaţi vizează organizarea anului şcolar şi programarea examenelor şi simulărilor naţionale, dar şi formarea unor clase cu mulţi elevi.

Potrivit datelor obţinute de agenţia MEDIAFAX de la Ministerul Educaţiei, pentru anul şcolar 2018-2019 au fost propuse şi aprobate 286.726 de posturi pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar. Dintre acestea, la ora actuală, peste 30.000 de posturi sunt vacante şi pot fi ocupate în regim de plată cu ora. Situaţia finală a acestora va putea fi stabilită după încheierea angajărilor în sistem.