NOUL COD PENAL: Şereş ar putea primi o pedeapsă mai mică în dosarul de subminare a economiei

Astfel, pentru Şereş şi ceilalţi inculpaţi din dosar, acuzaţiile de complot şi subminarea economiei naţionale s-ar putea transforma în iniţiere şi constituire de grup infracţional organizat, respectiv abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

La termenul de miercuri al procesului, avocatul lui Sereş a arătat în faţa judecătorilor că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul.

La rândul său, procurorul de şedinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

Instanţa a arătat că va preciza faptele de care s-ar face vinovaţi inculpaţii atunci când va lua decizia în acest dosar şi a anunţat avocaţii să se pregătească pentru 3 martie, când aceştia şi procurorul vor expune pledoariile finale.

Noul Cod penal prevede, pentru subminare economică, o pedeapsă cu închisoarea de la 10 la 20 de ani.

Pedeapsa pentru abuz în serviciu este închisoarea de la doi la şapte ani, cu menţiunea că dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.

Instanţa a ascultat, miercuri, şi cererile de schimbare de încadrare ale celor din dosar în raport cu infracţiunile din noile coduri.

În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală îl acuză pe Codruţ Sereş de complot şi subminarea economiei naţionale, potrivit DIICOT.

În acest dosar procurorii i-au mai deferit justiţiei pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a iniţiat şi a constituit o asociere infracţională, împreună cu Traian Oprea, Victoria Geormăneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opriş şi Georgeta Iosif şi au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societăţii şi bugetului consolidat al statului.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Echipa de conducere esre acuzată că, în cursul anului 2003, în contextul apariţiei fenomenului de secetă hidrologică pentru fluviul Dunărea şi a prognozelor meteorologice privind situaţia hidrologică pe râurile interioare, nu au invocat clauza de forţă majoră inserată în contractele de furnizare a energiei electrice, până la normalizarea regimului hidrologic, şi nici nu au luat măsuri în vederea renegocierii preţurilor, cu consecinţa înregistrării unei pierderi financiare considerabile de către SC Hidroelectrica SA.

Astfel, în condiţiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, acuzaţii nu auprocedat pentru reducerea cantităţilor de energie electrică aferente contractelor comerciale încheiate cu consumatorii eligibili şi furnizorii licenţiaţi de pe piaţa concurenţială, ci au acţionat în sensul onorării în totalitate a cantităţilor contractate sau chiar depăşirii acestora, prin achiziţia de energie de la producătorii termo, la preţuri mult mai mari decât cele stabilite conform contractelor de vânzare de energie electrică, spun procurorii DIICOT.

Totodată, în perioada 2002 – 2003, acuzaţii au dispus cumpărarea de energie electrică de la SC Termoelectrica SA la preţuri mari şi au revândut energia electrică către furnizorii licenţiaţi şi consumatorii eligibili la preţuri mult diminuate faţă de preţurile stipulate în contractele încheiate cu aceştia.

În perioada 2003 - 2004, ei au acţionat în sensul încheierii în mod ilegal a unui număr de patru contracte de furnizare de energie electrică, cu majorarea cantităţilor de energie electrică pe o perioadă de 9- 10 ani, deşi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul să încheie în această perioadă contracte pe piaţa concurenţială pentru furnizare de energie electrică şi nici acte adiţionale la contractele aflate în derulare.

În ceea ce-l priveşte pe Ioan Codruţ Sereş, anchetatorii au stabilit că, în calitate de Ministru al Economiei şi Comerţului, a sprijinit gruparea constituită la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenunţarea şi omisiunea sesizării organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunoştinţă prin natura funcţiei deţinute, a dispus efectuarea de modificări asupra materialul realizat de Corpul de Control şi nu a luat măsurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. să se deruleze în mod legal.

Prin modalităţile descrise, acuzaţii au pus în pericol Sistemul Energetic Naţional şi au cauzat un prejudiciu în sumă de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari.

În scopul acoperirii prejudiciului, procurorii DIICOT au dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra mai multor autoturisme, imobile – locuinţe şi terenuri, precum şi sume de bani aparţinând inculpaţilor, în valoare totală de aproximativ 6.000.000 lei, 400.000 euro şi 200.000 de dolari.

Cauza a fost instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie din cadrul DCCO – Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor. Suportul informativ în documentarea cauzei a fost asigurat de către SRI. Faţă de alte persoane ce au contribuit la săvârşirea faptelor cercetările continuă în scopul documentării întregii activităţi infracţionale.