Noul Cod Rutier: ONG-urile cer întreruperea dezbaterilor pentru ca specialiştii să îşi poată prezenta propunerile

Cele 22 de organizaţii non-guvernamentale au transmis, joi, o scrisoare în atenţia preşedintelui Klaus Iohannis, ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, şi a senatorilor pe tema proiectului de lege pentru modificarea Codului Rutier (modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice).

S-a solicitat întreruperea dezbaterilor pe acest proiect de lege pentru a permite specialiştilor care lucreaza la PMUD să prezinte propunerile lor de modificare a Codului Rutier, după ce aceştia au analizat timp de 14 luni traficul rutier din cele mai mari oraşe din România.

Având în vedere prerogativele preşedintelui în ceea ce priveşte medierea între actorii sociali, precum şi portofoliul ministrului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, organizaţiile semnatare au solicitat sprijinul celor doua instituţii pentru a coordona eforturile de informare şi dezbatere publică cu privire la PMUD.

"Pentru a facilita implementarea cât mai rapidă a PMUD este necesar ca modificările aduse Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 să se facă în acord cu dezbaterile ce vor urma analizei documentelor elaborate de specialiştii contractaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Faptul că în Senatul României se discută o modificare a Codului Rutier chiar înainte ca experţii să definitiveze documentele PMUD este o cauză a lipsei de comunicare între instituţii şi a lipsei consultărilor reale", spun ONG-urile.

Reprezentanţii societăţii civile mai arată că ar fi oportun ca documentele elaborate de cei peste 100 de specialişti să fie explicate tuturor actorilor interesaţi astfel încât aceste schimbări să fie înţelese şi dezbătute în detaliu, înainte ca Planurile de Mobilitate Urbană Durabile să fie adoptate.

"Apoi, după ce principiile şi argumentele acestui tip de planificare au fost înţelese, pot începe dezbaterile pe tema modificării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice", mai spun ONG-urile.

Organizaţiile semnatare sunt: Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), Asociaţia ActiveWatch, Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul", Asociaţia ProDoMo, Asociaţia Help to Heart, Fundaţia Comunitară Mureş Asociaţia Mai Bine - Iaşi, Asociaţia ProBikeAddiction - Iaşi, Asociatia Bike Works – Galaţi, Fundaţia Progress, Asociaţia unDAverde - Târgu Mureş, Ordinul Arhitecţilor din România - filiala Bucureşti, Asociaţia Visum pentru Educaţie şi Cultură - Braşov, Asociaţia pentru Mobilitate Metropolitană, Asociaţia Peisagiştilor din România - filiala Bucureşti, Asociaţia Clubul de Ciclism şi Ecologie IaşiBike, Asociaţia JCI Craiova (Junior Chamber International), Clubul de Cicloturism "Napoca", Centrul de Resurse pentru participare publică, Asociaţia Pro Biciclo Urbo – Tg. Mureş, Asociatia Outhentic Cycling Romania şi Federaţia Bicicliştilor din România.

Citeşte şi: Proiect al noului Cod Rutier: Şoferii "agresivi", amenzi de 6-8 puncte şi reţinerea permisului

Un număr de 40 de aleşi din toate partidele au elaborat un proiect al unui nou Cod Rutier prin care propun definirea şi sancţionarea şofatului agresiv, pe care îl consideră sursa principală de accidente.

Propunerea legislativă prevede la articolul 136 obligaţia conducătorilor de vehicule de a nu adopta un comportament agresiv în trafic. Astfel, demararea în trombă, circulaţia cu viteză la o distanţă foarte redusă faţă de un alt vehicul, înaintea sau în spatele acestuia, cât şi în lateral, în scopul agresării sau intimidării conducătorului acestuia, folosirea repetată a semnalelor luminoase sau a claxonului pentru obligarea nejustificată a conducătorului vehiculului din faţă de a elibera banda de circulaţie, conducerea unui moped sau a unei motociclete pe o singură roată, circulaţia pe o altă bandă decât prima, cu viteză redusă nejustificat, împiedicând circulaţia regulamentară a vehiculelor care se deplasează în urma sa, mersul înapoi cu spatele în scopul agresării sau intimidării celorlalţi participanţi la circulaţie ar putea intra în categoria "şofat agresiv".

Sancţiunile se înăspresc pentru efectuarea unor manevre interzise, asociate comportamentului agresiv în trafic, cum ar fi: deplasarea succesivă, neregulamentară, de pe o bandă de circulaţie pe alta sau de pe un rând pe altul, alternând din stânga în dreapta, în scopul depăşirii unui şir de vehicule care circulă în acelaşi sens; efectuarea manevrei de întoarcere a vehiculului prin folosirea frânei de ajutor; frânarea bruscă la revenirea pe bandă, imediat după ce conducătorului unui vehicul a efectuat o depăşire a unui vehicul, de natură a-l determina pe conducătorul acestuia din urma să schimbe brusc direcţia de mers sau să frâneze excesiv pentru a evita impactul; depăşirea neregulamentară a unei coloane oprite formată din vehicule obligate să oprească la pătrunderea într-o intersecţie, la trecerea la nivel cu calea ferată sau în alt caz de forţă majoră, în scopul de a plasa vehiculul în partea din faţă a coloanei.

În astfel de cazuri, şoferii riscă o amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (de la 6 la 8 puncte amendă, respectiv între 630 şi 840 de lei) şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, necesitatea definirii şi sancţionării comportamentului agresiv în trafic. În textul propunerii legislative, aleşii definesc comportamentul agresiv drept ''efectuarea în mod voluntar a unor acţiuni sau manevre succesive, prevăzute în prezenta lege, în timpul conducerii, de către un conducător de vehicul, neconforme cu regulile de circulaţie sau de conducere preventivă, prin care aceasta stânjeneşte sau îi obligă pe ceilalţi participanţi la circulaţie să ia măsuri suplimentare pentru a preveni producerea unui accident sau a nu periclita siguranţa circulaţiei''.