Noul Cod Silvic, lansat marţi în dezbatere publică de Ministerul Mediului

„Noul Cod Silvic, lansat astăzi, în dezbatere publică, este primul cod din 2008 încoace, scris de la zero şi născut într-un context firesc! Pasul unu din acest context a fost elaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030. Pasul doi a fost conceperea Codului Silvic în baza noii Strategii. Un alt lucru care merită subliniat este că noul Cod Silvic a fost conceput de experţi externi. Vorbim despre specialişti ai Universităţii Transilvania din Braşov şi ai Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava şi de specialişti ai Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. Asta înseamnă că acesta e construit ţinându-se cont de: nevoile sectorului, de cum au evoluat aşteptările societăţii faţă de pădure, de provocările actuale naţionale, dar şi europene, şi de faptul că pădurile sunt cel mai bun aliat al nostru împotriva schimbărilor climatice. Cred că noul Cod Silvic este foarte aproape de cum trebuie să arate o Lege de bază a silviculturii în orice stat”, a declarat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

Ministerul Mediului a prezentat câteva dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic:

-tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării. Până acum ele erau interzise doar în Parcurile Naţionale (896.758 ha). Se va extinde interdicţia şi în Parcurile Naturale (541.140 ha ), dar şi în toate siturile Natura 2000 (5,5 mil ha din care aproape jumatate e pădure);
-Codul silvic va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar;
-se stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora;
-apar noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice se pedepsesc cu 1 până la 5 ani de închisoare.

„Avem 46 de milioane de euro, bani din PNRR, care vor fi investiţi în tehnologii care să combată tăierile ilegale, fie că vorbim despre monitorizare prin satelit a ceea ce se întâmplă astăzi în pădurile României, fie că vorbim despre reţeaua de camere video, 350 la număr, şi va fi finanţată din PNRR şi care va constitui o vastă reţea, exact cum e reţeaua de camere video care verifică rovinietele. Noul Cod silvic va crea şi cadrul legislativ pentru a putea folosi aceste instrumente digitale. Un alt lucru extrem de important pe care îl voi propune prin acest nou Cod silvic se referă la furtul de masă lemnoasă, furtul de lemne, unde astăzi există în Codul penal anumite infracţiuni. Vom introduce alte două infracţiuni prin noul Cod Silvic. Pe de o parte, trebuie să reglementăm foarte clar falsul în declaraţii, pentru că astăzi există foarte multe metode neortodoxe prin care, folosind aplicaţia SUMAL, că discutăm despre poze, că discutăm despre fotografii falsificate introduse în SUMAL, există un anumit grad de inventivitate. Prin noul Cod silvic, introducerea în sistemul electronic a acestor date falsificate va fi asimilată infracţiunii de fals în declaraţii, pe de o parte, şi va însemna un risc de închisoare de până la 5 ani!”, a subliniat ministrul Mircea Fechet.

Totodată, ministrul a menţionat că „Am hotărât să introducem o sancţiune complementară pentru furtul de lemne. Astăzi, pentru ca să fie infracţiune transportul de masă lemnoasă furată, trebuia să existe o cantitate de minimum 10 metri cubi (mc). Din discuţiile pe care le-am avut cu entităţile constatatoare, existau foarte multe situaţii când ne încadram puţin sub acest prag, se găseau 9 mc, 9,5 mc, 9,8 mc etc. Prin noul Cod silvic, pe de o parte, ne raportăm nu doar la volumul de masă lemnoasă, ci şi la un procent, respectiv de 20% din valoarea declarată. Tot ce este peste 20% lemn furat va însemna infracţiune şi complementar faţă de acest procent de 20% care este o noutate, vom introduce în noul Cod Silvic şi măsura confiscării autoturismului cu care se efectuează acel transport. Cu speranţa că această măsură va fi una care va descuraja furtul de lemne şi transportul acestora”.

De asemenea, prin noul Cod Silvic:
-se dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluţii alternative de pază: de la firme specializate, la pază organizată în regim propriu şi în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege;
-vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere;
-se vor asigura resurse financiare pentru extinderea drumurilor forestiere din păduri, dar şi pentru construcţia de depozite de lemn de foc cât mai aproape de comunităţi. Minimum 5% şi maximum 20% din încasările ocoalelor silvice de stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă să ajungă în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn;
-terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. Apare termenul de „folosinţă agrosilvică”, ceea ce înseamnă că păşunile şi culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori şi arbuşti;
-apare Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic pentru orice act normativ emis în domeniul silvic şi pentru orice act de corupţie sau deviaţie deontologică în interiorul sistemului silvic;
-toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier;
-se va realiza Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare;
-apare un concept nou – „insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri;
-orice român se va putea bucura de pădurile României având dreptul să se plimbe pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară. Această prevedere se aplică atât pădurilor deţinute de statul român cât şi celor deţinute de privaţi cu excepţia cazurilor în care proprietarul interzice accesul şi face vizibilă această interdicţie în teren.