Noul pachet de legi ale Educaţiei, lansat luni în dezbatere publică

Ministrul Cristian Adomniţei i-a invitat, luni, la lansarea pachetului legislativ pe preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu, preşedinţii celor două Comisii de Învăţământ ale Parlamentului, Irinel Popescu şi Lia Olguţa Vasilescu, reprezentanţi ai sindicatelor din învăţământ, ai federaţiilor studenţeşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Ecaterina Andronescu, dar şi inspectorii şcolari generali şi rectorii universităţilor din România, organizaţii neguvernamentale, preşedinţi de partide parlamentare şi mass-media.

Proiectele se vor afla în dezbatere o lună, timp în care vor putea fi aduse sugestii şi amendamente. Acestea vor fi analizate, evaluate şi, după caz, integrate în proiect. După definitivare, proiectul va intra în dezbatere parlamentară, pentru a putea fi supus votului.

Proiectele de legi au fost definitivate în acest an, în urma discuţiilor dintre reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT), ai sindicatelor şi cei ai comunităţii academice. Pachetul legislativ conţine Legea Învăţământului Preuniversitar, Legea Învăţământului Superior şi Statutul Personalului Didactic.

Vorbind despre pachetul de legi, ministrul Educaţiei declara, în octombrie, că este mândru şi mulţumit de acest pachet de legi, întrucât este un document complex, modern, care permite reducerea curriculei şi descentralizarea financiară, mută accentul pe elev, impune standarde de pregătire pentru profesori şi, mai mult, oferă mai multă deschidere pentru alegerea rectorului.

"Sunt mulţumit, evident, de reglementările privind sistemul preuniversitar, dar şi de faptul că la universităţi va fi mai multă deschiderea pentru alegerea rectorului. Deschidem şi mai mult universul academic românesc, pentru cei care ar putea să vină din afara sistemului şi să fie acceptaţi drept conducători. Modul de finanţare la universitar va fi mai flexibil şi mai bine statuat pentru definirea unui plan multianual de activităţi. Finanţarea universităţilor va fi făcută pe ciclu de studii şi pe student", spunea Adomniţei.

În ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, ministrul Educaţiei atrăgea atenţia în special asupra descentralizării, care va fi realizată într-o manieră constructivă.

"La nivelul şcolii vor fi angajaţi profesorii, la nivelul şcolii va fi selectat directorul, şcoala va fi finanţată pe număr de elevi. Meritocraţia şcolii va începe să primeze. Un alt lucru important vizează, de asemenea, descentralizarea curriculei, astfel încât, şcoala va putea să aleagă în măsură de 25-30 la sută materiile opţionale. Este o etapă necesară, în acest moment, introducerea finanţării pe elev, chiar dacă apare riscul să fie menţinute în şcoală elemente mai puţin pregătite. Mai mult, liceele vor putea organiza examene de admitere proprii. Mai multă autonomie dată liceelor şi şcolilor, îndeobşte. Vor fi licee care vor putea, dacă vor dori, să-şi organizeze examene de admitere la intrarea în liceu, pentru că vor dori să-şi selecteze resursa umană. Va fi libertatea lor, pe care vor trebui să o comunice cu un an înainte, pentru ca părinţii şi copiii să se poată pregăti", mai spunea Adomniţei.

Demnitarul anunţa admiterea în liceu bazată pe tezele cu subiect unic şi, în anumite cazuri, pe examenul de admitere propriu realizat de fiecare unitate de învăţămînt liceal. Tezele cu subiect unic vor fi susţinute de elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a şi vor reprezenta principalul criteriu de admitere la liceu.

Totodată, absolvenţii care vor să devină profesori trebuie să facă minimum doi ani de stagiatură, timp în care pot afla dacă au sau nu vocaţie de dascăl. După stagiatură, profesorul se poate înscrie la concursul de definitivat, acesta putând fi susţinut de trei ori în cinci ani. Ulterior, profesorul definitiv se poate înscrie la concursul de titularizare, care va fi organizat de fiecare unitate de învăţământ. Astfel, pe baza unor criterii generale, la care vor fi adăugate cele specifice şcolii care organizează concursul de titularizare, profesorul definitiv va susţine testul.

"Dacă va promova acest concurs, va deveni profesor definitiv titular, dacă nu va promova, va fi profesor asociat", preciza Adomniţei.

Demnitarul mai spunea atunci că unităţile de învăţământ performante vor fi extinse şi cele care nu oferă calitate s-ar putea închide. "Vreau să avem şcoli mai atractive, mai prietenoase, în care să dispară violenţa şi actele care pătează onoarea, dar şi care să se debaraseze de profesorii problemă", spunea ministrul, adăugând că o şcoală bună va putea prelua infrastrucura uneia slabe desfiinţate.

De asemenea, Adomniţei spunea că ar vrea să dispară grupurile de interese care au "confiscat anumite universităţi". Unele universităţi sunt conduse de familii. Promovarea se face în aceste cazuri numai după criterii subiective. Ţin morţiş ca dacă un membru al familiei are o funcţie de conducere, nicio altă rudă a lui, mergând până la nepoţi, să nu mai poată deţine o funcţie de conducere. Aceasta pentru asanarea mediului academic", a mai spus ministrul.

Învăţământul obligatoriu ar urma să înceapă la trei şi să se încheie la 16 ani, cuprinzând trei ani de grădiniţă, un an pregătitor, patru ani de şcoală generală şi restul de gimnaziu.

În acest sens, ministrul Educaţiei spunea că vrea ca până în 2010 să creeze locuri în grădiniţe pentru toţi copiii începând de la vârsta de trei ani.

"Eu aş vrea să ştiu ce fac cu copilul de la 2-3 ani. Avem doar creşele unde sunt hrăniţi şi le oferim casă, dar nu avem nicio valenţă educativă, de aceea respectivele unităţi sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii Publice. Îmi doresc grădiniţe şi educatoare pentru toţi copiii între 3 şi 6 ani, iar învăţământul obligatoriu să înceapă la trei ani şi să se încheie la 16 ani", preciza ministrul Educaţiei.

Pachetul de legi urma să fie lansat în 24 octombrie, dar a fost amânat din mai multe motive, printre care şi discuţiile privind învăţământul în limba minorităţilor şi alegerea rectorilor.