Numărul celor care cred că era mai bine în comunism, dublu faţă de al celor care spun că era mai rău

"Trecutul comunist este văzut pozitiv prin comparaţie cu prezentul marcat de criza economică: 50 la sută dintre cei chestionaţi afirmă că înainte de decembrie 1989 era mai bine în România, în vreme ce 23 la sută consideră că era mai rău iar 14 la sută consideră că era la fel", se arată într-un comunicat de presă al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), instituţie care a dat publicităţii un sondaj realizat în colaborare cu Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP).

Paradoxal, tot aproape jumătate dintre respondenţi - 47 la sută - spun despre comunism că a fost "o idee bună prost aplicată", în timp ce pentru 27 la sută ideologia a fost una proastă. Totuşi, 14 la sută dintre români cred şi astăzi că ideea care a stat la baza regimului comunist a fost una bună.

Dictatorul Nicolae Ceauşescu este bine văzut de mai mulţi români decât cei care consideră că a făcut un rău ţării. Astfel, conform studiului, unul din patru români susţine că Nicolae Ceauşescu "a făcut bine României", în vreme ce doar 15 la sută spun că acesta a făcut rău ţării.

"Imaginea relativ pozitivă a unor lideri ca Nicolae Ceauşescu se explică prin faptul că populaţia nu a avut şi nu are decât un acces limitat la acele informaţii de natură să clarifice responsabilităţile oficialilor comunişti în deciziile care au dus la crimele şi abuzurile comise în perioada comunistă. Aşadar, se poate afirma că este datoria atât a instituţiilor statului cât şi a mass-media din România să promoveze un tip de discurs complex, nuanţat şi responsabil care să reflecte şi să analizeze dilemele, provocările şi problemele presupuse de asumarea trecutului comunist", motivează, în comunicatul citat, oficialii IICCMER o parte din rezultatele sondajului.

În ciuda părerii mai degrabă bune despre Ceauşescu şi comunism, 42 la sută dintre români cred că regimul comunist a fost ilegitim iar 41 la sută îl cataloghează drept "criminal". Mai mult, trei români din patru consideră că cei care au colaborat cu Securitatea "nu trebuie sa aibă funcţii publice sau, dacă au, să fie demişi ori să îşi dea demisia".

Conform studiului, 27 la sută dintre respondenţi consideră că foştii colaboratori ai Securităţii trebuie demişi, 21 la sută opinează că ar trebui ca aceştia să se retragă iar 11 la sută propun chiar ca aceştia să primească o interdicţie de a candida, pentru un timp, la funcţii publice. Totodată, 16 la sută dintre români văd oportună condamnarea foştilor colaboratori ai Securităţii care ocupă funcţii publice, pentru "declaraţii false" cu privire la colaboraţionismul lor.

În ciuda viziunii pozitive asupra trecutului comunist, studiul relevă că jumătate dintre români confirmă existenţa actelor de represiune în regimul comunist. În aceste condiţi, chiar mai mult de jumătate dintre respondenţi afirmă că este necesar un Muzeu Naţional al Dictaturii Comuniste din România şi văd oportună instituirea unei zile naţionale de comemorare a victimelor regimului comunist.

"Existenţa unor traume colective şi individuale pe întreaga durată a regimului comunist este sugerată de faptul că majoritatea respondenţilor se pronunţă în favoarea comemorării şi memorializării intervalului istoric marcat de dictatura comunistă în România", se arată în încheierea comunicatului de presă care însoţeşte sondajul realizat de CSOP şi IICCMER.

Sondajul a fost realizat în perioada 27 august - 2 septembrie 2010, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1.133 de persoane. Rezultatele au o eroare de cel mult 2,9 la sută.