Numărul locurilor de muncă vacante a atins anul trecut cel mai redus nivel din 2005

Ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat, în 2010, în administraţia publică (1,17%) şi în sănătate şi asistenţă socială (1,10%), conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La polul opus, s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,05%), hoteluri şi restaurante (0,12%), respectiv cele de producţie şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,14%).

În industria prelucrătoare s-au regăsit puţin peste 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante (7.300), unde rata a avut o valoare medie anuală de 0,77%. În sectorul bugetar, activităţile care au deţinut cele mai ridicate rate medii anuale au însumat puţin sub 30% din numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, respectiv administraţia publică - 3.700 locuri vacante şi sănătate şi asistenţă socială - 3.300 locuri vacante.

Cea mai redusă cerere de forţă de muncă s-a înregistrat în tranzacţii imobiliare (30 locuri vacante).

Anul trecut, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat scăderi faţă de 2009, cele mai semnificative diminuări ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante fiind în sănătate şi asistenţă socială (2,32 puncte procentuale), urmată de administraţia publică (0,97 puncte procentuale).

Sănătatea şi asistenţă socială au înregistrat anul trecut o reducere cu 7.100 a numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante, respectiv cu 3.300 locuri vacante în administraţia publică. Această diminuare a locurilor de muncă vacante a reprezentat peste 70% din scăderea totală faţă de anul precedent.

Creşteri nesemnificative faţă de anul 2009 s-au înregistrat doar în câteva activităţi economice, din care cea mai mare în informaţii şi comunicaţii, unde a fost o creştere a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante cu 0,22 puncte procentuale, respectiv cu 1.900 locuri de muncă vacante.

În acelaşi timp, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori anul trecut a fost în ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse, grupa majoră 8 (0,88% rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, respectiv 4.800 locuri vacante) şi cea de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, grupa majoră 2 (0,75% rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, respectiv 5.300 locuri vacante).

Cea mai redusă disponibilitate a locurilor de muncă s-a regăsit în rândul membrilor corpului legislativ ai executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori din unităţile economico-sociale şi politice, grupa majoră 1 (0,33% rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, respectiv 900 locuri vacante), respectiv al agricultorilor şi lucrătorilor calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, grupa majoră 6 (0,39% rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, respectiv 1.000 locuri vacante).

Anul trecut, în majoritatea grupelor majore de ocupaţii s-au înregistrat scăderi ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative fiind în ocupaţiile de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, grupa majoră 2 (0,65 puncte procentuale), respectiv cele de agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, grupa majoră 6 (0,61 puncte procentuale).

Singura creştere a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante din 2010 faţă de anul precedent s-a înregistrat în rândul ocupaţiilor de operatori la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse, grupa majoră 8 (0,16 puncte procentuale).

Comparativ cu 2009, cu excepţia ocupaţiilor aferente operatorilor la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini (500 locuri vacante).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a înregistrat scăderi anul trecut faţă de 2009 în toate grupele majore de ocupaţii, cu excepţia ocupaţiilor aferente operatorilor la instalaţii şi maşini şi asamblori de maşini, unde au fost 500 locuri vacante.

Astfel, cele mai relevante diminuări ale locurilor de muncă vacante le-au cunoscut ocupaţiile de specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice, grupa majoră 2 (4.800 locuri vacante), respectiv tehnicieni, maiştri şi asimilaţi, grupa majoră 3 (3.100 mii locuri vacante), reprezentând împreună peste 50% din scăderea totală faţă de anul 2009.

În profil teritorial, cea mai ridicată valoare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat anul trecut în regiunea Nord-Est (1,06%), urmată de regiunea Vest (0,70%). Cele mai scăzute valori ale acestui indicator au fost în regiunile Sud-Est (0,31%), respectiv Nord-Vest (0,42%).

Cea mai semnificativă cerere de forţă de muncă exprimată prin intermediul indicatorului numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost în regiunea Bucureşti-Ilfov (5.500 locuri vacante), reprezentând peste 20% din totalul din ţară. La polul opus, angajatorii din regiunea Sud-Est au declarat cele mai puţine locuri de muncă vacante (1.400 locuri vacante).

Locurile de muncă vacante din toate regiunile de dezvoltare ale ţării au cunoscut diminuări faţă de anul de comparaţie. Astfel, cele mai semnificative diferenţe s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov, respectiv reduceri cu 0,50 puncte procentuale ale ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante şi cu 4.900 locuri de muncă vacante.

Totodată, cele mai mici scăderi faţă de anul 2009 s-au regăsit în regiunea Nord-Vest, cu o diminuare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante cu 0,12 puncte procentuale, respectiv cu 900 a numărului mediu anual a locurilor de muncă vacante.