Numărul lucrătorilor sanitari din România, infectaţi cu SARS-CoV-2, ar putea fi mult mai mare decât cel oficial

Procentul este în cea mai mare măsură aplicabil medicilor şi, mai ales, asistentelor medicale. „În măsura în care acesta este procentul real al lucrători din sănătate care au fost infectaţi, am ajunge la un total de cca. 30.000 de lucrători care au fost deja infectaţi SARS-CoV-2, în loc de 6300 (numărul lucrătorilor cunoscuţi a fi fost infectaţi). Asistentele medicale au ponderea cea mai mare din totalul lucrătorilor infectaţi şi au procentul cel mai mare de infectare dintre categoriile profesionale”, arată un comunicat de presă al federaţiei.

18,2% dintre respondenţii (113) care au declarat că au fost infectaţi au indicat că au făcut o formă gravă sau severă a bolii COVID-19. Circa 28% dintre respondenţi au indicat că nu au fost testaţi SARS-CoV-2 (în condiţiile în care cred că ar fi fost cazul); doar cca. 36% dintre respondenţi afirmă că au fost testaţi ori de câte ori a fost nevoie.

CITEŞTE ŞI Medicul Mioara Neagu, sefa UPU Fetesti, a murit de COVID-19 la doar 48 de ani: "Nu avea boli, a primit tot ce se putea primi, şi Remdesivir, şi Tocilizumab, şi ventilaţie"

CITEŞTE ŞI Un medic de 44 ani din Timişoara a murit din cauza Covid-19

În jur de 22% dintre respondenţi consideră că măsurile luate de unitate pentru siguranţa şi protecţia salariaţilor sunt insuficiente iar 44,6% cred că sunt parţial eficiente; doar 31% apreciază că sunt suficiente.

Disconfortul accentuat (cca. 73%), creşterea timpului alocat fiecărei manopere (66%) şi îngreunarea comunicării cu pacienţii (63,7%) sunt principalele efecte ale echipamentelor individuale de protecţie. Din punctul de vedere al ameninţărilor la adresa sănătăţii personale cca. 55% dintre respondenţi au indicat că echipamentul individual de protecţie le generează deshidratare şi 36% au indicat dermatita de contact ca efect negativ al purtării echipamentului.

Ierarhia impactului pandemiei COVID-19 este următoarea: creşterea riscului profesional (cca 66%), înrăutăţirea condiţiilor de muncă (cca 54%), creşterea solicitărilor cognitive (cca. 52%), creşterea complexităţii activităţii profesionale (cca. 47%). Din perspectiva impactului pandemiei COVID-19 se remarcă reducerea accesibilităţii serviciilor medicale (cca. 43%).

Deşi Guvernul s-a angajat să limiteze la 3 ore activitatea continuă în acelaşi echipament individual de protecţie, 68,2% dintre respondenţi au indicat că nu beneficiază de acest drept asociat protecţiei muncii. De asemenea, 42% dintre respondenţi nu au beneficiat de drepturile privitoare la supravegherii copiilor.

36% dintre respondenţi consideră că le-ar fi utilă consilierea psihologică în această perioadă.

67% dintre respondenţi consideră că rolul social al profesiei s-a modificat suficient de mult în această perioadă pentru a necesita şi o modificare corespunzătoare a statusului social.

Principalele solicitări/aşteptări pe care le au respondenţii, în ordinea ierarhică generată de punctajul maxim, sunt: asigurarea materialelor de protecţie (92,2%), asigurarea finanţării unităţilor sanitare (89.3%), raportarea tuturor sporurilor la salariul de bază actual (87%), acordarea sporului pentru combaterea epidemiei (86,4%), creşterea sporurilor pentru condiţii de muncă peste nivelul minim (cca. 83%), testarea SARS-CoV-2, periodică şi gratuită, a tuturor salariaţilor.

Răspunsurile la întrebările deschise oferă un tablou al problemelor cu care se confruntă lucrătorii din sănătate. Amploarea şi conţinutul lor indică o lipsă acută a dialogului cu aceştia.

Preocuparea salariaţilor faţă de protecţie ocupă primul loc în ordinea preferinţelor şi a măsurilor indicate/solicitate. Nemulţumirea faţă de absenţa adecvării salariilor şi sporurilor la contextul actual ocupă al doilea loc în ordinea celor indicate de salariaţi în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise.

Accentuarea problemelor de sănătate pe fondul amplificării eforturilor şi a înrăutăţirii condiţiilor de muncă este una dintre problemele ce afectează grav o parte a salariaţilor.

Tabloul efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra lucrătorilor din sănătate, schiţat de respondenţi, are următoarele caracteristici: Alterarea stării de sănătate; Numeroase simptome şi afecţiuni determinate de utilizarea echipamentului individual de protecţie; Creşterea sarcinilor şi înrăutăţirea condiţiilor de muncă; Modificarea programului de muncă în dauna salariaţilor; Deteriorarea severă a echilibrului dintre viaţa profesională şi viaţa de familie; Semnificative perturbări ale vieţii afective; Sunt evidente efectele presiunii psihice; Nivelul foarte ridicat de stres; Salariaţii au tot mai numeroase temeri şi angoase; Viaţa socială le este profund tulburată de stigmatizarea pe care o suferă; Sunt indicate perturbări ale atenţiei; Deficitul echipamentelor individuale de protecţie generează o presiune suplimentară; Calitatea serviciilor medicale este afectată negativ în multe cazuri; Comunicarea cu pacienţii şi colegii este perturbată; În unele cazuri survine o scădere a veniturilor; Modificările profesionale pornesc de la scăderea accesului la pregătirea continuă şi merg până la schimbarea de facto a specializării.