Numărul persoanelor în anul şcolar/universitar 2016-2017 a fost de aproape 3,6 milioane

În anul şcolar/universitar 2016-2017, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământulul primar şi gimnazial (47,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal şi cel antepreşcolar şi preşcolar (18,1%, respectiv 15,1%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex masculin şi 70,8% au studiat în mediul urban.

Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional este singurul nivel care a înregistrat o creştere, de 15.700 de elevi, ajungând la 84.400 de elevi, dar rămânând în continuare nivelul educaţional cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%).

Învăţământul liceal, primar şi gimnazial au cunoscut cele mai accentuate diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2016-2017 faţă de cel anterior, de 22.800, respectiv 16.600.

Unităţile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2016-2017 au aparţinut în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (57,3%), liceal (21,9%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (16,7%).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (95,7%) în unităţile şcolare publice, iar restul de numai 4,3% în unităţi şcolare private.

Pe niveluri educaţionale, cele mai reduse ponderi ale elevilor/studenţilor înscrişi în unităţile din învăţământul public s-au regăsit în învăţământul superior (87,4%), respectiv postliceal (58,3%).

Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 11-14 ani a înregistrat cel mai ridicat nivel (90,6%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.

În anul universitar 2016-2017 au fost înscrişi în învăţământul superior 531.600 studenţi, din care 53,9% femei.

Cele mai atractive specializări din învăţământul superior au fost cele de afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv de inginerie, prelucrare şi construcţii (21,6% din totalul studenţilor).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2016-2017 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (632.400 de persoane), respectiv Nord-Vest (499.800 de persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (54,5%), în timp ce învăţământul superior a fost preponderent în regiunea Bucureşti-Ilfov (35,0%).

La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal şi de maiştri din regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru (2,0% fiecare în parte).

În anul şcolar/universitar 2016-2017, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 235.800 de persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost de 15 elevi/studenţi la un cadru didactic, potrivit INS.

Ponderea personalului didactic de sex feminin este majoritară atât la nivelul întregului sistem educaţional (77,3%), cât şi pe nivelurile de educaţie: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (79,7%), postliceal şi de maiştri (78,3%), liceal (70,9%) şi profesional (69,9%).

Baza materială a reţelei de învăţământ preuniversitar şi superior a fost formată din 147.300 de săli de clasă, amfiteatre, săli de curs, cabinete şcolare, săli de seminarii şi de lucrări practice, 26.600 de laboratoare, 5.400 de terenuri de sport , 5.000 de ateliere şcolare, 4.800 de săli de gimnastică şi 53 bazine de înot.

Reţeaua de învăţământ public deţine cea mai mare parte a bazei materiale a sistemului educaţional, astfel: ateliere şcolare (97,9%), săli de clasă (96,4%), terenuri sportive (96,8%), săli de gimnastică (96,2%), laboratoare şcolare (95,2%) şi bazine de înot (73,6%).

Numărul absolvenţilor din anul şcolar/ universitar 2015-2016 aparţinând nivelurilor educaţionale gimnazial, liceal, profesional, postliceal şi de maiştri, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale) a fost de 498.900 de elevi şi studenţi. Preponderente au fost absolventele, în număr de 261.000, reprezentând 52,3%, precizează INS.

La sfârşitul anului şcolar 2015-2016 au absolvit învăţământul gimnazial 179.700 de elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (20,2%). Ponderea băieţilor (51,1%) o devansează uşor pe cea a fetelor, cu 2,2 puncte procentuale. În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu reprezintă 53,7% din totalul absolvenţilor din acest nivel, însă în profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (60,1%, respectiv 57,3%).

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2015-2016 au absolvit 152.700 de elevi, în scădere cu 19,5% comparativ cu anul şcolar anterior. Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului de zi (89,4%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (50,2% din totalul absolvenţilor), 42,7% pe cele din filiera tehnologică, iar 7,1% din totalul absolvenţilor au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

La examenul de bacalaureat s-au prezentat 142.100 de absolvenţi, din care 120.800 de proveniţi din promoţia 2016 (85,0%). Au fost declarate reuşite 95.900 de persoane (67,5%). Din totalul absolvenţilor proveniţi din promoţia 2016, 89.800 de persoane (74,3%) au fost declarate reuşite.

Învăţământul profesional a fost absolvit de 10.500 de elevi, din care 98,5% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar numai 1,5% pe cele din sectorul privat.

Învăţământul postliceal şi de maiştri a fost absolvit de 34.100 de elevi din care 61,3% au urmat cursurile unităţilor şcolare aparţinând sectorului public, iar peste o treime (38,7%) pe cele din sectorul privat.

În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 121.800 de studenţi. Studentele au reprezentat 58,5% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă. Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (28,4%), inginerie, prelucrare şi construcţii (18,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (10,3%).

În anul 2014, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor şcolare cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), dar şi din alte surse ale instituţiilor de învăţământ (5,8%).

Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, din totalul cheltuielilor de educaţie, ponderea majoritară a fost deţinută de cheltuielile curente (94,8%), urmate de cheltuielile de capital (5,2%).