Numărul romilor absolvenţi de liceu şi studii superioare a crescut de trei ori în 15 ani

Documentul citat arată că populaţie de etnie romă din România a înregistrat o creştere a nivelului educaţional de-a lungul a 15 ani, însă datele nu sunt la fel de încurajatoare când sunt comparate la nivelul populaţiei de alte etnii.

Studiul realizat pe două eşantioane de romi şi neromi, cu vârste de peste 16 ani, arată că cei mai mulţi dintre romi se situează la nivelul gimnaziului (34,3 la sută), a două categorie în ordine descrescătoare fiind romii fără nicio şcoală absolvită (22,1 la sută).

"Faţă de 1998, s-a dublat ponderea absolvenţilor de liceu în rândul romilor, 4,6 la sută în 1998, faţă de 8,9 la sută în 2012, ceea ce reprezintă o dinamică puternică de schimbare în domeniul educaţiei. Cu toate acestea, persistă o diferenţă semnificativă între absolvenţii de liceu romi şi neromi, un rom faţă de patru neromi", se arată în studiu.

Documentul citat mai arată că, în timp ce peste 60 la sută dintre tinerii neromi sunt absolvenţi de liceu şi studii superioare, numai 17,1 la sută dintre tinerii romi se află în această situaţie.

"Privind diferenţele dintre tinerii romi din 1998 şi tinerii romi din 2012, vedem progrese care într-o primă etapă par să aprobe politicile implementate pentru creşterea nivelului de educaţie: în interval de 15 ani a crescut de trei ori procentul de absolvenţi de liceu romi", se mai arată în studiu, notându-se însă că accesul romilor la nivelele superioare de educaţie este în continuare redus, iar o mare parte dintre romi părăsesc sistemul educaţional după ciclul gimnazial.

Diferenţele de gen atât în eşantionul romilor, cât şi neromilor, sunt însă în rândul absolvenţilor şcolilor profesionale: 15,9 la sută dintre bărbaţi romi faţă de 10,4 la sută din femeile rome şi 25,5 la sută din bărbaţii neromi faţă de 16,6 la sută dintre femeile nerome.

De asemenea, la femei se înregistrează o tendinţă mai mare de a-şi continua formarea prin studii universitare: 1,6 la sută femei rome au studii superioare faţă de 1 la sută din bărbaţii romi şi respectiv 16,6 la sută femei nerome cu studii universitare comparativ cu 13,8 la sută bărbaţi de acelaşi nivel.

În comparaţie cu datele din 1998, etnicii romi înregistrează progrese la toate formele de educaţie, cele mai mari diferenţe fiind înregistrate în rândul femeilor.

Situaţia copiilor preşcolari în gospodăriile rome este împărţită între cei care oficial sunt înscrişi la grădiniţă - 52,8 la sută şi cei care nu frecventează grădiniţa - 38,5 la sută, aceştia din urmă fiind fie neînscrişi încă la grădiniţă, fie au fost înscrişi, dar nu mai merg, fie reprezintă cazurile în care părinţii au ales opţiunea de a nu-i da la grădiniţă din diferite considerente.

Comparativ cu situaţia preşcolarilor din gospodăriile nerome, diferenţele sunt semnificative: în cazul copiilor preşcolari neromi, 83,8 la sută frecventează grădiniţa şi numai 13,3 la sută dintre copiii de vârstă preşcolară nu sunt încadraţi în această formă de învăţământ.

În gospodăriile rome, principala cauza menţionată de familie pentru copiii care nu frecventează grădiniţa este lipsa banilor pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (40,5 la sută), precum şi opţiunea familiei de a nu-i trimite la grădiniţă pentru că "sunt prea mici" (34,5 la sută).

"Această motivaţie este întâlnită şi în gospodăriile nerome, 44,4 la sută dintre familii optând pentru varianta de a priva copilul de învăţământul preşcolar deoarece consideră că este «prea mic»", se arată în studiu.

Iniţiatorii au constatat că în continuare persistă o barieră instituţională, şase la sută dintre romi afirmând că au preşcolari care nu au fost acceptaţi la grădiniţă.

"Acest lucru este relativ uşor de explicat prin faptul că discriminarea pe motiv etnic persistă în România. Neacceptarea copiilor la grădiniţă pe motive etnice poate fi mascată la nivel formal de lipsa locurilor la grădiniţă", se arată în documentul citat.

La nivelul copiilor de vârstă şcolară, 61,6 la sută frecventează şcoala, 5,1 la sută au întrerupt studiile, iar 6,5 la sută nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, diferenţa până la sută la sută regăsindu-se în opţiunea respondenţilor de a nu răspunde la această întrebare.

Iniţiatorii studiului precizează că 11,6 la sută de copii romi sunt în afara sistemului de educaţie, jumătate dintre aceştia renunţând la şcoala şi încadrându-se cel mai probabil la abandon şcolar, iar jumătate nu au făcut parte niciodată din sistemul educaţional.

"Principala cauză a necuprinderii în sistemul educaţional este sărăcia. Gospodăriile în care sunt copii care nu urmează o formă de învăţământ sunt caracterizate de venituri mici (sub 700 lei pe gospodărie sau fără niciun venit). (...) În eşantionul romilor aşteptările sunt pesimiste, doar 25,5 la sută dintre părinţi consideră că este probabil sau foarte probabil ca ai lor copii să urmeze forma de învăţământ liceal şi numai 11,3 la sută o formă de învăţământ universitară", rezultă din documentul citat.

Cercetarea a fost realizată prin intermediul metodei anchetei sociologice pe bază de chestionar structurat, pe două eşantioane aleatoare, stratificate, reprezentative la nivel naţional, constând în 1.025 de respondenţi din gospodării rome şi respectiv 1.025 de respondenţi din gospodării de alte etnii. Studiul are o marjă de eroare de trei la sută la intervalul de încredere de 95 la sută.