O altă înşelătorie în produsele alimentare, descoperită în România. Grăsimi hidrogenate, folosite în loc de produse din lapte

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au reluat, din 21 ianuarie, activităţile de control desfăşurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancţionarea şi diminuarea fraudelor în domeniu.

Acţiunile se desfăşoară atât în Municipiul Bucureşti, cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.

Până în prezent, au fost verificate 180 de unităţi, din care 85 de patiserii, 17 cofetării - laboratoare cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unităţi fast-food şi cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfăşurate în Bucureşti şi în municipiile reşedinţă de judeţ precum Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Vaslui.

Dintre acestea, 73 de unităţi, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte (brânză, caşcaval, unt etc.).

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate, în comparaţie cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte şi produse derivate din lapte şi pe linia informării corecte a consumatorilor”, au anunţat vineri reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Au fost depistate şi alte abateri, precum comercializarea aşa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliţă, Telemea de Capră şi Telemea de Vacă, la preţuri cuprinse între 8,5 lei şi 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producţiei autohtone, autentice şi sănătoase, reprezintă practic şi o sfidare a consumatorilor.