O altă instanţă l-a arestat pe SOV pentru şantaj, el nu poate fi sancţionat de două ori

"Măsura arestării preventive a inculpatului într-o cauză poate fi luată sau menţinută, chiar dacă inculpatul este arestat şi în altă cauză, întrucât legalitatea şi temeinicia luării şi menţinerii arestării preventive se apreciază distinct în fiecare cauză în parte şi nicio dispoziţie a Codului de procedură penală nu interzice ca inculpatul să fie arestat în mai multe cauze", notează judecătoarea Viorica Dinu de Tribunalul Bucureşti (TB).

Ca atare, arată aceasta, "legalitatea măsurii arestării preventive, luată sau menţinută de instanţă faţă de inculpat într-o cauză, nu este afecatată de existenţa unui alt mandat de arestare preventivă a inculpatului, emis în altă cauză", explicând că instanţa care judecă dosarul de favorizare a infractorului poate oricând să îl rearesteze pe Vîntu doar în cazul în care nu respectă obligaţiile impuse în acest dosar.

"Dar, în speţa de faţă, Parchetul nu a făcut dovada că au intervenit elemente noi, în cauza pentru care inculpatul S.O.V. este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului, în sensul încălcării cu rea-crediţă a obligaţiilor impuse".

Tribunalul arată că dacă s-ar asimila motivarea Ministerului Public referitoare la împrejurarea că Vîntu a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune, "ar însemna ca acesta să fie cercetat şi sancţionat pentru o infracţiune presupus a fi săvârşită de acesta într-un alt dosar, pentru care o altă instanţă, a luat deja măsura arestului preventiv, nefiind posibil ca pentru aceeaşi faptă, acelaşi inculpat să suporte două sancţiuni".

Procurorii Parchetului instanţei supreme au cerut, vineri, arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul în care acesta este acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa, întrucât ar fi încălcat condiţiile impuse în perioada de cercetare, pe numele omului de afaceri fiind emis însă un mandat de arestre în dosarul de şantajare a managerului Realitatea TV, Sebastian Ghiţă.

Acuzarea a făcut această solicitare în timpul procesului lui Vîntu, de la Tribunalul Bucureşti, pentru favorizarea lui Nicolae Popa, în perioada în care acesta era căutat de autorităţi pentru a fi încarcerat, ca urmare a pedepsei de 15 ani de detenţie, însă omul de afaceri îi trimietea bani de întreţinere.

Vîntu are în acest dosar interdicţia de a părăsi ţara, însă se află arestat într-un dosar referitor la ameninţarea cu moartea şi şantajarea managerului Realitatea TV, Sebastian Ghiţă.

În 12 octombrie 2010, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul instanţei supreme i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa (capturat de autorităţi în Indonezia-n.r.) şi pe Alexandru Stoian (şoferul lui Vîntu) pentru complicitate la această infracţiune.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis din totalul sumei anuale de 200.000 euro, "convenite cu condamnatul Popa Nicolae", două tranşe de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro.

"Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie", potrivit procurorilor.

În acest scop, arată procurorii, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Ţurcan.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autorităţile judiciare.

După arestarea, lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autorităţile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu şi Alexandru Stoian "au desfăşurat acţiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România", mai arată procurorii. Aceştia precizează că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, "pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia.

Sorin Ovidiu Vîntu a fost eliberat în 16 septembrie, după o săptămână de detenţie. El a fost arestat, în noaptea de 9 spre 10 septembrie, alături de şoferul său, Alexandru Stoian, şi de omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, Tribunalul Bucureşti emiţând atunci mandate, pentru 29 de zile, sub acuzaţiile de favorizarea infractorului, respectiv complicitate la această infracţiune.

În urma contestării acestei măsuri preventive, Curtea de Apel Bucureşti, cu două opinii "pentru" şi una "împotrivă", a decis punerea în libertate a acuzaţilor, care la scurt timp au fost deferiţi justiţiei, ei având interdicţie de a părăsi România.