O bucată de sârmă ghimpată de la graniţa româno-moldovenească, expusă la muzeu

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, marţi, că a tăiat o bucată din gardul din sârmă ghimpată de la frontiera româno-moldovenească, care era "o cortină de fier" între cele două ţări şi că o va preda Muzeului de Istorie al Bucovinei.

"Această sârmă ghimpată are o semnificaţie apăsătoare. Este o piesă de muzeu care să arate urmaşilor noştri ce nu trebuie făcut", a spus Flutur.

Podul Rădăuţi Prut - Lipcani a fost inaugurat luni, devenind al zecelea punct de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova, investiţia, de 11 milioane de euro, fiind finanţată de UE.

Primul cetăţean moldovean care a trecut prin noul punct vamal a fost premierul Vlad Filat.

"După 66 de ani, este în sfârşit posibilă trecerea peste râul Prut. Cu un an în urmă, la o acţiune de protest, când am rupt o bucată de sârmă ghimpată, am spus că vom scoate tot gardul de sârmă, iar podul va fi pus în funcţiune. Iată că am reuşit, pas cu pas. Noi ne dorim să trăim liber şi să circulăm liber", a declarat Filat.

Panglica inaugurală a fost taiată împreună cu ministrul român al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Acesta a precizat că podul Rădăuţi - Lipcani este cel de-al zecelea punct de trecere a frontierei dintre R.Moldova şi România. "De la sfârşitul lunii martie veţi putea trece pe aici fără vize, pentru că Acordul de mic trafic va intra în vigoare! Sperăm să vedem cât mai curând permisul european de mic trafic", a subliniat ministrul român.

Într-o primă etapă, punctul vamal de la Rădăuţi va fi unul provizoriu, au anunţat autorităţile române. Ulterior, autorităţile din Botoşani vor face demersuri la Guvernul român pentru construirea unui sediu permanent.