Comisia a propus ca în cadrul acestei Strategii, până în anul 2020, un nivel reprezentând 75% din populaţia Uniunii Europene cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani să aibă un loc de muncă, 3% din PIB-ul UE să fie investit în cercetare-dezvoltare, obiectivele din pachetul convenit în domeniul climei şi energiei să fie îndeplinite inclusiv cu o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră majorată la 30%, rata abandonului şcolar timpuriu să fie redusă sub nivelul de 10%, cel puţin 40% dintre tineri să aibă studii superioare, iar numărul persoanelor ameninţate de sărăcie să fie redus cu 20 milioane cetăţeni.
România şi-a propus în cadrul Strategiei reducerea cu 500.000-600.000 a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie, reprezentând o scădere cu 15% faţă de 2008, au anunţat, vineri, reprezentanţii autorităţilor guvernamentale prezenţi la conferinţa cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele pentru schimbări climatice şi energie (20/20/20)”, organizată de către Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) şi ministerele Economiei şi Mediului.
Comisia Europeană a recomandat însă în cadrul consultărilor cu experţii români ca Guvernul să îşi propună o ţintă mai „ambiţioasă”, respectiv reducerea cu un milion a persoanelor ameninţate de sărăcie, pe baza estimării unei creşteri economice medii anuale de 4% până în 2020, a declarat directorul DAE responsabil pentru strategii post-aderare, Viorel Dobrescu.
Autorităţile de la Bucureşti au stabilit, în consultare cu CE, ca România să îşi propună pentru 2020 o rată de la 69-70% a ocupării populaţiei cu vârsta de 20-64 ani, să aloce 1,8-2% din PIB pentru investiţii în cercetare-dezvoltare şi inovare, reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, asigurarea unui nivel de 24% surse regenerabile în consumul final de energie şi creşterea eficienţei energetice la 10-12%, calculată la consumul de energie finală, sau la 20%, calculată la consumul de energie primară.
Până în 2020, rata părăsirii timpurii a şcolii ar trebui să fie în România de 10-13%, iar rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă de educaţie terţiară să fie de 25-27%.
Obiectivele convenite deja cu Comisia Europeană şi la nivel inter-ministerial vor fi supuse aprobării Guvernului şi prezentate ulterior de România în cadrul Consiliului European de vară, pentru ca în perioada iulie-septembrie să fie elaborat noul Program Naţional de Reforme pentru atingerea ţintelor stabilite.