Ştefan Dascălu, cercetător la Universitatea Oxford, invitat luni seara în prima parte a emisiunii „Ochii pe mine!”, îţi vorbeşte despre subiectul vaccinării, „cartoful fierbinte” al acestei perioade.
Care este strategia de vaccinare în UK, dar şi cât de mult au fost alarmaţi oamenii de noua tulpină de Coronavirus? Oferă vaccinul anti-Covid garanţia imunizării? Cum se vede de la Oxford vaccinarea românească, dar şi tragediile din spitalele noastre?
„Faptul că vaccinul este eficient chiar şi împotriva acestor noi tulpini este încă un motiv pentru care ar trenui să ni-l facem. Este singurul mod prin care vom reuşi în sfârşit să ajungem la normalitatea de dinainte de pandemie”, susţine Ştefan Dascălu.
Prima doză de vaccin cu Pfizer, iar la rapel cu Astra Zeneca? Este recomandat acest lucru? Ştefan Dascălu îţi explică cum stau lucrurile din acest punct de vedere, dar şi dacă, în cazul în care avem astfel de situaţii, repercusiunile sunt majore.
„Recomandat este ca vaccinarea să aibă loc cu acelaşi vaccin şi la prima doză şi la rapel. Ideea este că au existat şi vor mai exista situaţii în care, prin eroare umană, o persoană a primit odată la rapel celălalt tip de vaccin. Noi avem o reticenţă evidentă în a recomanda această combinaţie între prima şi a doua doză, tocmai pentru că nu a fost testat clinic acest scenariu. Ideea este că nu au fost teste pentru siguranţă şi eficacitate în condiţiile respective. Totuşi, persoanele respective să nu ne gândim că le-au căzut mâinile sau le-au crescut aripi. Se simt în regulă, totul este ok!”
Vorbim cu Ştefan Dascălu şi despre anchetă Reuters, anchetă în care se devoalează faptul că Oxford-AstraZeneca ar fi ascuns adevărul despre dozajul vaccinului din testele clinice. Mai exact, 1500 de voluntari, care au participat la un test clinic pentru vaccinul anti-COVID produs de Oxford-AstraZeneca, ar fi primit doar jumătate de doză de vaccin.
„Practic, ce s-a întâmplat? – A fost o eroare în măsurarea cantităţii de vaccin care trebuie administrată, tocmai pentru că un vaccin era produs, din câte am înţeles, la staţia de producţie care era undeva în Italia. S-a comunicat acolo. Au făcut măsurători separate.
Ulterior, au fost folosite acelea, având ca final practic un dozaj puţin diferit. Ceea ce ei au hotărât, în schimb, a fost să păstreze acel grup cu prima doză iniţială mai mică faţă de a doua doză, faţă de rapelul care era în doza normală. Rezultale preliminare au arătat că această combinaţie ar avea o eficacitate mai bună. Cu limitele de rigoare în schimb, fiindcă nu a fost testată pe persoane din categorii vulnerabile, şi aici mă refer la adulţi peste 55 de ani sau persoane cu comorbidităţi. (…)”
„Până la urmă, trebuie să ne gândim, teoretic cel puţin, accesul la vaccin ar trebui să fie egal pentru toată lumea din acest punct de vedere. Teoretic, toate ţările membre ale UE ar trebui să aibă acelaşi access pentru vaccinuri. Lucru care, de altfel, teoretic se întâmplă. Pentru că, este o anumită cantitate, care trebuie distribuită şi care trebuie să fie accesibilă pentru toate ţările. După cum vedem, chiar şi în ţări ca Germania, Italia, există probleme cu logistica distribuţiei de vaccin.”
Ştefan Dascălu mărturiseşte că, în Marea Britanie, din cauza noii tulpini de Coronavirus, este o stare de alertă generală şi un lockdown total. Ce spune despre situaţia din România şi despre uşoara relaxare din ultima perioadă, pe fondul scăderii numărului de infectări?
„Fiind mai infecţioasă, numărul de infecţii a crescut peste capacitatea sistemului de sănătate. Faptul că noi, în România, în momentul de faţă deja detectăm această nouă tulpină, arată deja că este un motiv de îngrijorare. Iar faptul că noi implementăm acum măsuri de relaxare, în condiţiile în care virusul începe să devină tulpina dominantă, este un motiv cu adevărat îngrijorător şi ar trebui gândite mai bine aceste măsuri de relaxare.
Nu susţin neapărat că trebuie închis totul şi trebuie să ne legăm la ochi, dar relaxarea trebuie făcută astfel încât să se preîntâmpine anumite probleme.”
„Cu redeschiderea şcolilor aş fi puţin mai sceptic şi mai reţinut. Cel puţin, până vom vedea cum se răspândeşte această nouă tulpină şi care va fi impactul asupra sistemului nostru de sănătate, probabil a fi mai rezervaţi în redeschiderii şcolilor, ar fi o opţiune mult mai bună.
Cu privire la redeschiderea restaurantelor, probabil trebuie să fim conştienţi şi de impactul pe care pandemia l-a avut asupra industriei ospitaliere şi hoteliere. Deja economia a suferit foarte mult.”
„Din păcate, noi – şi este peste tot, nu doar noi – nu suntem obişnuiţi să respectăm regulile care sunt impuse. În consecinţă, genul acesta de gândire duce la suferinţă pe termen lung. Noi nu ştim să anticipăm anumite lucruri, nu ştim să luăm răul mai mic pe o perioadă imediată pentru a avea bine mai târziu. Şi, din această perspectivă, ar trebui să ne revizuim atitutinea.”
Discutăm cu Ştefan Dascălu despre alte două subiecte care au stârnit dezbateri aprinse în ţara noastră: ivermectină, medicament cu uz veterinar, folosit şi împotriva Covidului, dar şi despre tragedia de la Matei Balş, care a dezvăluit, încă o dată, un sistem de sănătate românesc care mocneşte de neputinţă.
„Există, într-adevăr, studii pe această ivermectină care au arătat că ar avea un potenţiel în tratarea Covid-19. Dar, să ne gândim că au mai fost şi alte medicamente minune, cu ghilimelele de rigoare, care nu au fost demonstrate eficiente împotriva Covid-19 deşi rezultatele preliminare arătau lucrul acesta. Se fac studii şi pe acest medicament, dar până nu vom şti că este sigur, că este eficient nu va fi administrat şi nu va fi recomandat pentru folosirea sa în Covid-19 şi cu atât mai puţin cu cât este un medicament folosit veterinar.”
„Nu cunosc să se fi întâmplat în Anglia astfel de lucruri, dar da, este un eveniment nefericit, un eveniment oribil, ţinând cont că, fix locul unde te duci să fii vindecat este locul te îmbolnăveşti sau rişti să fii ars de viu. Lucrurile acestea sunt probleme sistemice la noi care se manifestă periodic, în amplitudini foarte mari, în aceste scenarii absolut şocante. Sistemul nostru de sănătate vedem şi am văzut chiar înainte de pandemie, are anumite probleme care trebuiau rezolvate de foarte mult timp. Şi, din păcate, lucrul acesta nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi.”