O funcţionară a ajutat un sirian care nu ştia alfabetul latin să obţină cetăţenie română

Procurorii Parchetului instanţei supreme arată, în referatul cu propunere de arestare a 11 dintre persoanele vizate în dosarul privind acordarea nelegală de cetăţenie română unor moldoveni, că Emilia Gina Tache, funcţionar la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, a acceptat, în schimbul promisiunii unor sume de bani, să rezolve, nelegal, cazul unui cetăţean sirian care încerca din anul 2001 să obţină cetăţenia română.

Emilia Gina Tache este acuzată în acest dosar de luare de mită şi folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru altul a unor foloase necuvenite, respectiv 16 acte materiale.

Una dintre faptele imputate este cea referitoare la modul în care Tache a încercat să ajute un sirian să obţină cetăţenia română.

Procurorii arată că "în perioada martie - iulie 2011, în schimbul unor foloase materiale, Emilia Gina Tache a facilitat obţinerea cetăţeniei române de către cetăţeanul sirian în condiţiile în care cererile formulate anterior de acesta au fost respinse".

"În fapt, în anii 2001, 2004, 2005, 2008 şi 2010 sirianul a solicitat dobândirea cetăţeniei române, iar în anii 2002 şi 2003 a depus cereri în vederea stabilirii domiciliului pe teritoriul României. Niciuna dintre aceste cereri nu a fost soluţionată favorabil pentru cetăţeanul sirian", notează procurorii în documentul citat.

În martie 2011, Tache discutat cu fratele sirianului, spunându-i că situaţia acestuia este ,"delicată" şi că nu exista posibilitatea soluţionării dosarului pentru obţinerea cetăţeniei.

Ulterior, în 22 aprilie 2011, funcţionara ANC şi sirianul s-au întâlnit într-o benzinărie aflată la ieşirea din Bucureşti către Glina, acesta oferindu-i, la cererea fratelui său, "«un cadou», având în vedere că se apropiau sărbătorile pascale".

"Cu aceeaşi ocazie, Emilia Gina Tache i-a prezentat lui ….. o serie de documente pe care le adusese într-o mapă. Ulterior, la data de 14 mai 2011, …. şi …. s-au deplasat în Bucureşti, unde s-au întâlnit cu Emilia Gina Tache. La respectiva întâlnire Tache a estimat că …. va depune jurământul de credinţă în cursul lunii iunie a anului 2011, însă în fapt acesta a depus jurământul de credinţă pentru obţinerea cetăţeniei române la data de 1 iulie 2011", se arată în documentul citat.

Procurorii precizează că sirianul "nu îndeplinea condiţiile minimale, precum cunoaşterea alfabetului latin şi a limbii române", pentru obţinerea cetăţeniei române, însă înainte de depunerea jurământului, funcţionara ANC "a transmis acestuia prin intermediul lui ….. faptul că este necesar să memoreze textul pe care urma să-l prezinte în faţa comisiei".

"În cadrul aceloraşi demersuri de facilitarea a obţinerii cetăţeniei române de către .. …. la data de 11 iulie 2011, Emilia Gina Tache i-a transmis acestuia, prin intermediul unei persoane, că trebuie să semneze documentele cu caractere specifice alfabetului latin, şi nu cu cele arabe", se mai arată în referatul procurorilor.

Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, arestarea preventivă pentru 29 de zile a 11 persoane acuzate în dosarul privind acordarea nelegală de cetăţenie română unor moldoveni.

Astfel, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile cinci funcţionari, respectiv Patriana Mariana Bişa - de la Serviciul Public Comunitar Evidenţa Persoanelor Bucureşti nr. 5, Iulian Niţu şi Emilia Gina Tache - de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, Alexandra Niculae - de la Starea civilă Sector 1 şi Crina Ionescu.

De asemenea, au fost arestaţi preventiv şase intermediari, respectiv Aliona Stolearenco, Larisa Sireţanu, Liliana Gutnic, Dumitru Prisăcaru, cu dublă cetăţenie, româno-moldoveană, Nicolae Ghiciov şi Iurie Popov.

Decizia Tribunalului Capitalei poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

În aprecierea gradului de pericol social concret al faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, procurorii au invocat şi faptul că cei cinci funcţionari - Patriana Mariana Bişa, Emilia Tache, Iulian Niţu Alexandra Niculae şi Crina Ionescu - au acţionat în calitate de lucrători ai unor autorităţi publice, ale căror atribuţii sunt clar reglementate de prevederile legale.

"Aceştia, în loc să se ocupe de respectarea legii, prin respectarea paşilor procedurali şi verificarea documentaţiei, s-au preocupat de obţinerea unor venituri suplimentare, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, în mod repetat. În mod concertat, au adus atingere valorilor sociale în domeniul acordării cetăţeniei, paşapoartelor, reşedinţei şi au fost de natură să pericliteze valorile sociale privind cetăţenia şi statutul civil al persoanelor", potrivit Parchetului instanţei supreme.

Astfel, procurorii arată că din probele administrate rezultă că inculpaţii au oferit documente privind statutul civil al persoanelor în schimbul unor sume de bani, în afara procedurilor legale.

În cazul altor şase persoane cercetate în această cauză, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul instanţei supreme au dispus măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

Totodată, joi au mai fost audiate 13 persoane, dintre care şapte ca martori. În cazul celorlalte şase persoane a fost început urmărirea penală şi în acest stadiu al cercetărilor nu au fost dispuse măsuri procesuale, a precizat Parchetul instanţei supreme într-un comunicat de presă.

Vineri au fost audiate de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică alte două persoane învinuite în această cauză, a mai precizat Parchetul instanţei supreme.

Percheziţiile desfăşurate miercuri şi joi în acest caz, la adrese din Bucureşti, Chitila, Otopeni şi din Teleorman, au fost finalizate joi seară, fiind ridicate o serie de documente, printre care formulare tipizate, dovezi de înregistrate a cererilor, agende cuprinzând evidenţa persoanelor ce urmau a obţine fraudulor cetăţenia şi sume importante de bani, în lei şi valută, de ordinul a zeci de mii de euro, precum şi sisteme informatice.

Până în acest moment al urmăririi penale, probatoriul administrat a relevat faptul că au existat două situaţii care au determinat tendinţa cetăţenilor moldoveni de a mitui, cu ajutorul unor intermediari, funcţionarii români, în vederea redobândirii cetăţeniei. În primul rând erau motivaţi de faptul că, parcurgerea procedurilor ar fi implicat cheltuieli de transport, cazare. Aceasta deoarece depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române şi a actelor însoţitoare se face, conform legii, personal de către persoana interesată.

În al doilea rând, pentru cetăţenii moldoveni plecaţi cu viză din Republica Moldova la muncă în ţările Uniunii Europene, deplasarea în România în scopul depunerii actelor, ar fi echivalat cu pierderea locului de muncă avut în cadrul ţărilor UE, "deoarece unii dintre ei continuau să lucreze fără forme legale, chiar şi după expirarea termenului de şedere legal", a explicat Parchetul ICCJ.

Astfel, aceştia trimiteau banii din străinătate prin transfer.

"Documentarea modalităţii de transfer a banilor utilizată de către cei implicaţi a fost realizată de procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei cu sprijinul Secret Service din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti. Cercetările continuă pentru stabilirea tuturor împrejurărilor cauzei şi lămurirea implicaţiilor penale ale fiecărei persoane vizate de anchetă", a precizat Parchetul instanţei supreme în comunicatul de presă.