O nouă amânare în procesul vameşilor de la Ploieşti acuzaţi de fapte de corupţie

Termenul cu numărul 51 în dosarul în care procurorii anticorupţie au trimis în judecată 18 persoane, între care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, a avut loc, luni după-amiază, la Tribunalul Prahova, relatează corespondentul MEDIAFAX.

La termenul de judecată de luni, magistraţii Tribunalului Prahova au amânat acest dosar la cererea avocatului unuia dintre inculpaţi, care nu a putut fi prezent în sală.

De altfel, nici judecătorul însărcinat cu soluţionarea acestui caz nu a fost prezent, întrucât are probleme medicale. Prin urmare, un alt judecător a acordat un nou termen de judecată, pentru 7 aprilie.

Dosarul în cauză datează din decembrie 2006 şi se află în primul stadiu procesual, cel de fond. Cele mai multe dintre termenele de judecată anterioare s-au finalizat cu o amânare.

Între timp, doi dintre inculpaţi, Matilda Rădulescu şi Liviu Jianu, au murit.

În 5 decembrie 2006, procurorii DNA au trimis în judecată 18 persoane, între care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.

În acest dosar sunt judecaţi pentru luare de mită Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Rădulescu - casier la Biroul Vamal Ploieşti, Traian Zărnescu, Nicolae Stan şi Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu - declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită.

Potrivit procurorilor, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali cu scopul de a le facilita (urgent) îndeplinirea formalităţilor vamale.

Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care făceau operaţiuni de import-export şi pe care îi reprezenta în relaţia cu vama.

De asemenea, ancheta a relevat că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care îi reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta (întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.

Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o perioadă lungă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susţineau anchetatorii.

Printre stratagemele folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.

Potrivit procurorilor, pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.

Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 30 şi 80 de lei sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective. În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.

De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.

Faptul că lucrătorii Biroul Vamal Ploieşti şi declaranţii vamali din cadrul societăţilor de comisionariat vamal îşi desfăşurau activitatea în acelaşi imobil, şi specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relaţii neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităţilor vamale şi acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.

Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 32.000 de lei (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal).

Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 - august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi a martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 50 de lei înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani şi opt luni (perioada 2004 - august 2006), rezultă suma de 32.000 de lei (9.000 de euro) de vameş.