O nouă analiză a tezei de doctorat a L.C Kovesi arată că mai multe paragrafe au fost reproduse fără ghilimele, inclusiv notele de subsol copiate

Potrivit pressone.ro, la paginele 21-24 din teza de doctorat a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi ar fi reprodus paragrafe întregi fără ghilimele din volumul I al lucrării "Combaterea crimei organizate" a chestorului de poliţie Damian Miclea apărută în 2004 la Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor, aceleaşi paragrafe fiind preluate şi de nepoata lui Gabriel Oprea, Loredana Radu, anchetată de DNA, în lucrarea sa de doctorat. Jurnaliştii pressone.ro susţin că şefa DNA ar fi preluat inclusiv notele de subsol din lucrarea lui Damian Miclea.

Pressone.ro a identificat alte trei paragrafe de la pagina 16 a lucrării de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi despre care susţine că "sunt copiate din lucrarea "Crima organizată transfrontalieră - sursă de risc cu implicaţii asupra securităţii naţionale a României", scrisă de colonelul SRI Emil Hedeşiu şi publicată în volumul "Surse de instabilitate la nivel global şi regional. Implicaţii pentru România", apărut în noiembrie 2004, cu ocazia unei conferinţe ştiinţifice". Despre acestea, şefa DNA ar fi susţinut în apărarea sa, în documente, că a indicat sursa bibliografică, aceasta fiind, pentru cele trei paragrafe, nota de trimitere nr. 4 Tamam M., " Conexiunile între terorism şi criminalitate", Londra, 2004, p.184.

Potrivit jurnaliştilor acestea ar fi fost copiate inclusiv cu notele de subsol, fără atribuirea sursei originale.

"Faptul că acest paragraf este plagiat de la Emil Hedeşiu este indicat şi întărit de trei lucruri: Hedeşiu, la prima notă de subsol care apare trecută şi la Kovesi menţionează un articol semnat de Tamar Makarenko în limba română - "Conexiunile între terorism şi criminalitate" - deşi acesta nu a fost niciodată tradus în limba noastră, titlul original fiind "A model of terrorist - criminal relations'. De altfel, Kovesi anexează acest articol în limba engleză în dosarul de documente folosit în apărarea sa. Una dintre regulile de citare în lucrările ştiinţifice se referă la menţionarea unei lucrări în limba în care a fost studiată; Hedeşiu trece în studiul său faptul că articolul Tamarei Makarenko menţionat mai sus a apărut în anul 2004. Kovesi precizează ca an al apariţiei tot 2004. În realitate, acest articol a apărut în anul 2003, aşa cum poate fi văzut pe copia anexată de şefa DNA în dosarul de documente folost în apărarea sa; Kovesi trece în nota de subsol faptul că paragraful citat de ea din articolul Tamarei Makarenko figurează la pagina 184. În realitate, acest articol fost publicat original la paginile 6-11 din Jane's intelligence Review", scriu jurnaliştii.

Potrivit sursei citate, "în lucrarea Tamarei Makarenko, acel paragraf nu apare ca atare, fiind tradus ulterior de şefa DNA sau de alţi autori. Faptul că nu este vorba despre vreo traducere demonstrează că Emil Hedeşiu, care a consultat lucrarea lui Makarenko, o reputată cercetătoare la Centre fot the Studz of Terrorism and Political Violence al University St Andrews din Scoţia, apare în lucrarea Laurei Codruţa Kovesi ca Tamam M. Makareno este trecută la fel şi în bibliografia tezei lui Kovesi, numele fiind preluat ca atare din nota de subsol".

În documentele invocate de Pressone.ro ca fiind folosite de procurorul şef al DNA în apărare, Laura Codruţa Kovesi face referire la faptul că unele dintre paragrafele în legătură cu care Grupul de Investigaţii Politice a sesizat în anul 2012 Consiliul de Etică reprezintă texte oficiale de natură politică, legislativă, administrativă sau judiciară, dând exemplul unui paragraf preluat în teza sa despre care susţine că a fost publicat în "Buletinul documentar de informare privind activitatea de prevenire şi combatere a Corupţiei" , anul II, nr. 1 (2)/2008, la Editura Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

Jurnaliştii susţin că "în realitate, atât acest paragraf, care se află în teză la pagina 7, cât şi cel anterior au fost copiate cuvânt cu cuvânt, inclusiv cu o notă de subsol, din articolul "Combaterea crimei organizate – Viziunea ONU". Acest articol a apărut în numărul 1 din 2005 al revistei Impact Strategic , deci cu trei ani înainte de textul indicat de Kovesi, şi este semnat de Ana-Maria Papuc de la Institutul Român de Studii Internaţionale".

Jurnaliştii Pressone.ro fac referire şi la lucrări publicate de Codruţa Kovesi împreună cu Augustin Lazăr, din care procurorul şef al DNA ar fi preluat în teza sa de doctorat. În articolul publicat împreună cu actualul procuror general, Kovesi nu ar fi folosit însă nicio notă de subsol, comparativ cu Lazăr care a folosit 28 de note.

O altă situaţie invocată de publicaţie este cea a notelor de subsol, dând exemplul paginii 123, unde la nota de subsol nr. 135 scrie: “Hotca M.A., Dobrinoiu M., op. cit., p. 112"., prescurtarea fiind folosită pentru o lucrare deja menţionată. "În teza Laurei Codruţa Kövesi, Hotca şi Dobrinoiu apar menţionaţi pentru prima dată direct cu “op cit.”(n.r opera citată anterior)", scriu jurnaliştii.

Laura Codruţa Kövesi şi-a susţinut teza de doctorat «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal» în data de 16 decembrie 2011, la Universitatea de Vest din Timişoara, sub îndrumarea profesorului doctor Viorel Paşca.

Direcţia Juridică din Ministerul Educaţiei a avizat, în octombrie 2012, hotărârea Consiliului Naţional de Etică potrivit căreia Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat. Teza de doctorat a procurorului şef al DNA a revenit în atenţia publică după ce la Parchetul General a fost deschis un dosar de instigare la fals intelectual ca urmare a autodenunţului depus de deputatul Sebastian Ghiţă. Parlamentarul susţine că, împreunnă cu alţi demnitari ai statului român a participat la măsluirea raportului comisiei de specialitate, pe baza căruia Consiliul Naţional de Etică a decis la Kovesi nu a plagiat.