O propunere de Ordin European de Anchetă în cadrul procedurilor penale, în discuţia JAI

Vineri, secretarul de Stat din Ministerul Justiţiei, Lidia Barac, a participat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, organizat la Luxemburg, unde dezbaterile miniştrilor de Justiţie din Statele Membre ale Uniunii Europene s-au concentrat asupra unor propuneri legislative extrem de importante pentru cetăţenii europeni şi Statele Membre, informează, duminică dimineaţa, MJ.

Proiectul de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind atacurile împotriva sistemelor informatice, în raport cu provocările din ultimii ani în ceea ce priveşte tipurile de infracţiuni din domeniul criminalităţii informatice, a permis demnitarului român să susţină textul actual al propunerii şi să evoce legislaţia naţională – cu referire expresă la viitorul Cod Penal, care cuprinde o secţiune destinată reglementării infracţiunilor din domeniul informatic, în deplin acord cu concepţia care a stat la baza instrumentului european.

În aceeaşi sesiune, miniştrii au agreat o abordare generală asupra primelor trei capitole ale Propunerii de Directivă privind Ordinul European de Anchetă în cadrul procedurilor penale.

Un subiect de interes pentru România în raport cu noul Cod Civil, a fost reprezentat de Proiectul de Regulament al Parlamentului şi al Consiliului privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi a actelor autentice în materie de succesiuni şi crearea unui Certificat European de Moştenitor, cu privire la care a fost avansat un Pachet de compromis în atenţia Statelor Membre.

Totodată, s-a luat act de acordul obţinut asupra propunerii de Regulament al Consiliului privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, un instrument ce va permite cetăţenilor europeni accesul la legislaţia Uniunii, rapid şi gratuit.

"Deosebit de importante au fost deliberările legislative asupra Pachetului de măsuri privind consolidarea dreptului victimelor în Uniunea Europeană. Reamintim, în acest context, preocupările recente de tip legislativ ale României privind dezvoltarea instrumentelor de protejare a victimelor criminalităţii, consolidarea profesiei de consilier de probaţiune şi diversificarea metodelor de intervenţie pentru o protecţie şi o consiliere efectivă a victimelor criminalităţii", precizează MJ.

Agenda Consiliului JAI a cuprins şi o serie de probleme nonlegislative, şi anume: extinderea portalului e-Justice, Acordul de aderare a Uniunii Europene la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, aflat în curs de negociere, Comunicarea Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace de drept privat şi Pachetul anticorupţie al Comisiei.

"Un subiect extrem de important pentru România a fost reprezentat de Proiectul de concluzii al Consiliului privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa, context în care oficialul român a susţinut necesitatea identificării unor măsuri în vederea reconcilierii cu trecutul, încurajând Comisia Europeană ca, prin intermediul programelor sale financiare, să sprijine iniţiativele statelor membre de susţinere şi promovare a memoriei crimelor comise de regimurile totalitare", mai arată MJ.