O statistică simplă scoate la iveală o problemă esenţială a României. De ce rămânem săracii Europei

Din acelaşi punct de vedere, România se situează pe ultimele locuri într-un top european al plăţii la timp a facturilor, potrivit celui mai recent raport al Eurostat. Dincolo de cheltuielile neachitate la timp, românii ocupă locul al doilea într-un top al sărăciei din Uniunea Europeană. Ei se numără printre europenii care se găsesc în situaţia de a nu avea o masă consistentă, care să conţină carne, cel puţin o dată la două zile şi îngheaţă în propria casă, din cauza lipsei banilor necesari pentru asigurarea încălzirii locuinţei. România a atins o rată a sărăciei de 24,6%, limită depăşită doar de vecinii bulgari, unde procentele ajung la 34,2%, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2015.

Dintre plăţile pentru care s-au înregistrat restanţe în cursul anului 2015, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrică şi abonamentul radio (54,6% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (53,2%) şi abonamentul telefonic (34,1%). Ponderi reduse s-au înregistrat la restanţele pentru rate la împrumuturi (9,1%) - „explicabil prin specificul acestor tipuri de plăţi care sancţionează mai sever nerespectarea termenelor de plată, precum şi prin frecvenţa redusă a gospodăriilor care au de restituit împrumuturi”, notează autorii studiului.

De asemenea, 21% din gospodăriile populaţiei „nu şi-au permis consumul a cel puţin un fel de mâncare cu carne sau peşte o dată la două zile”, se mai arată în studiul INS. Documentul mai consemnează şi că 13,1% din gospodării „nu şi-au permis menţinerea unei temperaturi adecvate în locuinţă”, iar 69,2% „nu şi-au permis plata unei săptămâni de vacanţă”.

După statutul ocupaţional al capului gospodăriei, se observă că gospodăriile de şomeri se regăsesc în situaţia cea mai dificilă, ponderea celor care nu şi-au putut plăti la timp sumele datorate fiind de 49,3%. Fenomenul restanţelor este de asemenea mai răspândit în cazul gospodăriilor cu copii şi mai ales al celor monoparentale (48,8%) sau în cazul gospodăriilor de doi adulṭi cu trei sau mai mulţi copii în întreţinere (46%).

Citeşte continuarea materialului pe Gândul