(P) Viitorul sistemului medical românesc de la Big Data şi AI, la pacientul din viitor care suferă de Alzheimer şi cancer. Mihai Marcu, Director General MedLife: Viitorul medicinei este legat de calitatea vieţii şi prevenţie

Cum poate ajuta tehnologia sistemul medical românesc?

„Există sisteme expert care analizează articole ştiinţifice. Un medic ar trebui să citească 10, 20 zile, sistemul citeşte în câteva ore şi analizează. În străinătate, pacientul se duce la spital, la noi pacientul se duce la doctorul „cutare”. Se individualizează, trebuie să mă tratez la persoana X sau Y, mai puţin la spitalul X. Tehnologia va reduce individualizarea”, spune Prof. Dr. Cristian Vlădescu.

Cât de pregătit este sistemul medical românesc pentru valul evident de schimbare tehnologică care vine peste noi, Big Data, inteligenţă artificială? 

Câți români plătesc contribuție la sănătate. Procentul a scăzut dramatic

Toscana devine prima regiune din Italia care reglementează sinuciderea asistată medical

„Nu cred că nu suntem pregătiţi pentru noile tehnologii. Robotizarea se întâmplă în timp ce noi vorbim. Avem un instrument care măsoară dacă dormim bine, dacă facem suficienţi paşi”, a declarat Mihai Marcu, care a făcut şi un portret al pacientului de peste 5 ani, care va schimba direcţia medicinei într-o zonă în care nu contează neapărat cât trăim, deoarece speranţa de viaţă creşte constant, ci calitatea vieţii. ”Pacientul de peste 5 ani este foarte informat şi, foarte interesant, fiind avansat în vârstă, suferă de Parkinson, Alzheimer, cancer. Viitorul, în acest context, este legat de calitatea vieţii şi medicina prin prevenţie”.

La nivelul spitalelor, personalul medical este pregătit pentru noile tehnologii, ”sunt spitale unde merge telemedicina, a doua opinie, se poate opera cu robotul, dar cheltuielile cu întreţinerea sunt foarte mari şi din perspectiva sistemului de stat, decontările nu ţin cont de tehnologie”, a declarat dr. Adrian Cotarlet.

‘Sistemul medical românesc este pregătit pentru inovaţie”, a declarat Vasile Ciurchea, care a dat exemplul telemedicinei, care de anul viitor va intra în contractul-cadru pentru asistenţa medicală din România

”Spitalele private sunt pregătite şi chiar fac inovaţie, se încăpăţânează să facă asta, chiar dacă este foarte costisitor. Mi-aş dori ca furnizorii de la stat să profite şi să facem parteneriat, ceea ce reuşeşte sistemul privat să fie transferat şi la stat”, a declarat Eduard Dobre.

Provocările Big Data 

In ceea ce priveşte Big Data, ”MedLife are 5,4 milioane de CNP-uri unice, unii dintre pacienţi au o istorie medicală de 20 de ani, imagistică, analize. Ai o masă critică din care poţi să afli în cadrul unei instituţii bancare, de exemplu, dacă o anumită analiză este peste medie, poţi afla tendinţe”, a declarat Mihai Marcu, Director General Sistemul Medical MedLife.

”Contează să avem nu doar baze de date mai mari, ci rapiditate de accesare a informaţiilor pe baza cărora sa iei decizii într-un timp foarte scurt”, a spus Prof. Dr. Cristian Vlădescu, care a vorbit  şi despre problemele bazelor date din  România, cărora ”le lipseşte capacitatea de analiză şi aici poate interveni tehnologia, să se poată analiza într-o săptămână, ce fac oamenii în 6 luni şi partea a doua, ce faci cu datele? La Centrul Naţional de Statistică Medicală sunt miliarde de itemi şi 3,5 oameni”. 

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are foarte multe date pe baza cărora se pot face face politicile de sănătate pentru anii viitori, dar politicile sunt limitate de PIB şi de bugetul alocat sistemului sanitar.

”Ca să ai date concrete trebuie ca cineva să le introducă şi să le introducă corect”, a declarat Vasile Ciurchea, care a adăugat că mai există un capitol de date care lipseşte. ”Atunci când un pacient se duce la un cabinet privat care nu este în contract cu casa, aceste date nu mai ajung şi din acest motiv există un proiect informatic prin care vrem sa culegem datele şi de la cabinetele private care nu sunt în contract cu casa prin obligaţia de a vărsa datele în dosarul pacientului”.

Soluţii pentru sistemul medical românesc

• O colaborare între CNAS, Minister şi operatorii privaţi de sănătate ar putea pregăti sistemul medical românesc pentru patologia pacientului din viitor. În ceea ce priveşte Big Data, se pot găsi evoluţiile, patologiile şi în acest mod se poate face prevenţie şi se pot aloca bani. M-aş uita extrem de atent în domeniul meu unde creşte adresabilitatea, unde scad pacienţii şi care sunt patologiile pentru care trebuie să mă pregătesc mai bine. Dacă există colaborare, ne putem aşeza pe patologia pacientului de peste 5 ani. – Mihai Marcu, Director General Sistemul Medical MedLife

• Ar fi util acel sistem informatic integrat al sistemului informatic de sănătate, pentru a vedea exact care este costul real al serviciului medical şi astfel să creşti calitatea actului medical. – Eduard Dobre, Director Executiv PALMED

• Ar trebui să existe protocoale la nivel naţional, să fie unitate în diagnosticare şi tratamente. În 90 % dintre cazuri ar trebui să fie acele protocoale şi atunci pacientul nu ar fi interesat să vină doar la Bucureşti, Timişoara, medicii din acele zone vor avea pacienţi de tratat. – Vasile Ciurchea, preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

• Ar trebui să ne uităm la date şi rezultate, vedem care dintre ele nu sunt optime, ca să vedem ce ar trebui schimbat. Majoritatea analizelor se fac pe rezultate, nu poţi lua o decizie corectă, dacă nu faci analiza pe tot lanţul. Dacă comparăm doar cât intră din PIB în sănătate în Olanda şi în România, poate ne gândim la doua variante: fie credem că românii sunt cei mai performanţi profesionişti medicali din lume, fie nu înţelegem despre ce este vorba. – Prof. Dr. Cristian Vlădescu – Director General Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar

Conferinţa Naţionala MedLife, organizata în 4-5 Octombrie 2019, în Bucuresti, este cel mai important eveniment dedicat medicilor, organizat de liderul medicinei private din România. Având ca temă “Sistem, medic, pacient. Perspective 2025”, ediţia din acest an a fost un prilej de a aduce pe aceeaşi scenă reprezentanţi ai sistemelor de sănătate publice şi private, medici români şi medici din afara ţării, antropologi şi specialişti în tehnologie, care au discutat despre schimbările aşteptate în următorii ani.