O treime dintre elevii bucureşteni se abţin în faţa unui adult pentru a evita controversele

Studiul, realizat în cadrul programului „Tineri în interacţiune” la Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”, Liceul Teoretic „Al.I.Cuza” şi Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” arată că adolescenţii tind către o abordare mai degrabă agresivă şi individualistă a situaţiilor din viaţa de zi cu zi: comportamentele pozitive sunt revendicate celorlalţi, iar agresiunii i se răspunde cu agresiune.

Asociaţia precizează că o treime dintre elevi au o atitudine defensivă, alegând ca, pentru a evita controversele, să se abţină de la a-şi exprima deschis ideile şi opiniile în faţa unui adult.

„Atitudinea acesta este o consecinţă a «lipsei de exerciţiu». O altă concluzie a modulului de comunicare arată că aproape jumătate dintre elevi consideră o mare parte a profesorilor ca fiind «nostalgici ai perioadei comuniste». Percepţia aceasta este o consecinţă în special a comunicării defectuoase dintre cele două părţi, a faptului că elevii nu se simt ascultaţi”, se arată în comunicatul remis agenţiei MEDIAFAX.

Din studiu mai rezultă faptul că la adolescenţi se observă şi perpetuarea unor stereotipuri de gen, majoritatea văzând în bărbat un personaj care ar trebui să aibă iniţiativă, să fie competitiv şi combativ, într-un fel predispus către agresivitate, în timp ce femeia este vazută ca având mai mult de câştigat printr-o conduită non-asertivă, submisivă.

„Răspunsurile se înscriu în linia generală a societăţii patriarhale româneşti puternic ancorată în tradiţionalism. Stereotipurile de gen promovate de societate limitează în mod direct potenţialul de dezvoltare al adolescenţilor, ajungând să adâncească etichetările din perspectiva a ceea ce este predeterminat ca admis/respins”, se mai arată în comunicat.

Demarat în anul 2007, programul „Tineri în Interacţiune” urmăreşte ca, printr-o abordare participativă, să ajute tinerii să facă faţă mai bine provocărilor în relaţiile sociale şi personale, ajutându-i să-şi clarifice sistemul de valori, să se autocunoască, să-şi depăşească crizele de identitate şi să comunice eficient.

Scopul principal al acestui program este ca adolescenţii să identifice diferite abordări ale situaţiilor de viaţă, tinerii fiind provocaţi să identifice cauzele modurilor în care reacţionează în varii situaţii: ce spun, cum spun, ce reacţii au şi de ce.