O treime dintre români nu cheltuiesc nimic pe cadourile de Crăciun

La sondajul realizat de GfK CR Academy Brussels, în septembrie, au participat 12.750 de persoane din 12 ţări europene şi SUA.

În ceea ce priveşte sumele alocate cadourilor pentru Crăciun, în această perioadă de criză, circa 48% dintre europeni spun că vor cheltui aceiaşi bani ca în urmă cu trei ani, în timp ce 38% - printre care 67% dintre români, 55% dintre bulgari, 54% dintre portughezi şi 47% dintre italieni - vor cheltui mai puţin. 54% dintre americani spun că vor cheltui o sumă mai mică decât anul trecut pe darurile pentru cei dragi.

În general, europenii din vest cheltuie mai mult pe cadouri decât cei din centrul Europei. La nivel general, 72% dintre europeni au declarat că vor cheltui mai puţin de 250 de euro pe cadourile de Crăciun, anul acesta.

Olanda şi România se situează la polul opus, o treime din respondenţii din aceste ţări declarând că nu vor cheltui nimic pe cadourile de Crăciun. Dacă pentru olandezi explicaţia este simplă, în mod tradiţional ei oferind cadouri mai mult de Moş Nicolae, pentru români acest lucru se explică prin dificultăţile economice, potrivit autorilor sondajului.

Potrivit acestui sondaj, 50% dintre europeni plănuiesc să ofere de Crăciun poşete sau eşarfe, aceste accesorii situându-se pe primul loc în topul darurilor. Astfel de accesorii sunt preferate în vestul Europei, în ţări mediteraneene ca Spania (67%), Portugalia (63%) şi Italia (57%), dar şi în centrul Europei (57%).

Unul dintre motivele pentru care aceste accesorii sunt preferate ca daruri de Crăciun este de ordin financiar: "În timpuri nesigure din punct de vedere economic, hainele şi accesoriile pot fi achiziţii practice accesibile", a explicat Ed Burstell, director de achiziţii la Liberty, un magazin din centrul Londrei. Un alt motiv este de ordin practic: "Este mai uşor să găseşti accesorii pentru adulţi şi nu este la fel de riscant ca achiziţionarea de haine care nu li se potrivesc", a spus Jean Collins, director de marketing din Londra. "Mă gândesc la lucruri pe care este drăguţ să le primeşti, dar pe care nu le-ai cumpăra neapărat pentru tine", a mai spus acesta.

La nivel general, pe locul al doilea în topul cadourilor de Crăciun se află jucăriile, preferate de o treime dintre europeni, în mod particular de portughezi (47%), francezi (44%) şi spanioli (42%). Totuşi, în Europa centrală, pe locul al doilea s-au situat produsele de înfrumuseţare - parfumuri, rujuri -, în timp ce jucăriile s-au situat pe locul al treilea.

Pe locul al treilea în topul general realizat de GfK s-au situat cărţile, achiziţionarea acestora rămânând "un ritual de Crăciun", potrivit Clarei Farmer, director de publishing la Chatto & Windus din Londra, care a adăugat că ultimul trimestru al anului este profitabil pentru distribuitorii de cărţi, iar anul acesta se aşteaptă la un număr mare de cereri pentru iPad-uri şi iPod-uri.

Potrivit sondajului, 24% dintre europeni plănuiesc să cumpere cărţi, în topul cumpărătorilor de carte situându-se cehii (43%), maghiarii (36%), spaniolii (27%), francezii (26%) şi britanicii (25%). În Spania există chiar o tradiţie a oferirii de cărţi persoanei iubite, cadoul având valoare culturală dar şi amuzantă (un ambalaj drăguţ).

La nivel general, pe locul al patrulea se situează produsele de înfrumuseţare, în timp ce pe locul al cincilea s-au situat alimentele şi băuturile, urmate de CD-uri/ DVD-uri/ jocuri pe computer, bijuterii/ ceasuri şi obiecte pentru casă şi grădină.

Electronicele nu sunt foarte populare, ele fiind în prezent mai mult "o necesitate decât un cadou", potrivit lui Luca Solca, analist pe retail pentru Bernstein, din Zurich. Mai puţin de 3% dintre respondenţi plănuiesc să cumpere un iPad, iPhone sau un smartphone pentru a-l dărui.

Cel mai puţin populare cadouri sunt abonamentele şi cardurile de membru.

Cei mai mulţi europeni, 60%, preferă să cumpere cadouri de Crăciun de la supermarket-uri sau hipermarket-uri, urmate de magazinele specializate mai mici (23%). Cumpărăturile pe internet au crescut cu 5,27%, de la 3,83% în 2007, acest mediu fiind preferat de americani (15%), britanici (11%) şi suedezi (10%).