O treime dintre spitalele din Capitală ar putea fi grav afectate în cazul unui seism puternic

„Iminenţa unui cutremur devastator a fost confirmată de către instituţiile publice specializate în acest domeniu, însă, în prezent, la nivelul Municipiului Bucureşti sistemul de management nu este operaţional în cea mai mare parte. O zonă critică este cea identificată la nivelul Ministerului Sănătăţii (MS). O treime dintre spitalele din Bucureşti administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorităţi în etapa de răspuns la seism”, reiese dintr-un raport de audit realizat de Curtea de Conturi.

Astfel, din cele 55 de spitale din Bucureşti, administrate de Ministerul Sănătăţii sau municipalitate, 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic. Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate şi încadrate în clasa de risc seismic I, care aparţin unui număr de şase spitale sau institute şi prezintă un pericol iminent de prăbuşire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.

Mai mult, „pe lângă problema subfinanţării domeniului logistic (tehnica în serviciu pentru intervenţia la incendii), de mentenanţă, a gradului de dotare modest cu echipamente şi mijloace de intervenţie, IGSU se confruntă şi cu problema deteriorării anumitor sedii aparţinând subunităţilor de intervenţie, inclusiv încadrarea acestora în categoria construcţiilor cu grad seismic ridicat. În acest context, în cazul unui seism, aceste clădiri deteriorate care găzduiesc unele subunităţi IGSU se pot prăbuşi putând determina pierderi de vieţi omeneşti în rândul salvatorilor”, conform raportului.

În zona de pregătire, aspecte pozitive au fost constatate la DSU în zona de colaborare cu ONG urile. Aplicaţia de management a resurselor şi voluntarilor (RVM) este un instrument de gestionare a voluntarilor şi a resurselor pe care societatea civilă le oferă Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă în caz de stare de alertă seismică majoră sau alte dezastre naturale.

Echipa de audit a Curţii de Conturi a constatat însă că entităţile auditate nu au implementat sistemele de avertizare timpurie (REWS) în cazul producerii unui seism. Mai mult, furnizorii de utilităţi (energie electrică, gaz şi apă) nu au fost nici aceştia interesaţi de a primi operativ alerta emisă de către sistemul de alarmare la cutremure (REWS) care să acţioneze sistemele de siguranţă pentru protejarea clădirilor sau a instalaţiilor din clădiri în cazul unui cutremur major.

Curtea de Conturi a României a realizat, în perioada 11 septembrie 2017 – 01 aprilie 2021, o acţiune de audit al performanţei cu tema „Eficienţa şi eficacitatea programelor şi măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, răspunsului şi înlăturării efectelor unui cutremur major în municipiul Bucureşti” la Ministerul Afacerilor Interne şi alte 19 entităţi publice cu atribuţii în domeniile managementului situaţiilor de urgenţă în cazul unui cutremur major.

Misiunea de audit a vizat perioada 2014 – 2020, obiectivul general al acesteia fiind evaluarea eficienţei şi eficacităţii programelor şi măsurilor întreprinse în scopul prevenirii, intervenţiei şi înlăturării efectelor unui cutremur major în Municipiul Bucureşti.

Raportul de audit cuprinde peste 300 de constatări care reflectă deficienţe în întregul sistem de management al riscului de cutremur. Acestea evidenţiază existenţa unor probleme şi vulnerabilităţi pe mai multe paliere, de la nivel decizional, organizatoric, funcţional şi de management, la reglementarea activităţilor, asigurarea unui cadru legal actualizat, exercitarea funcţiilor de control, asigurarea capabilităţilor necesare bunei desfăşurări a activităţii, respectiv asigurarea la un nivel corespunzător a finanţării, a resurselor umane şi mijloacelor de intervenţie.

Potrivit raportului, Municipiul Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă seismică din România, având un nivel ridicat de expunere. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari şi aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafeţe vaste, peste 60% din populaţie fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic.