OAR: Programul de reabilitare termică este un eşec din punct de vedere arhitectural

"Vina pentru orice eşec în arhitectură (...) este perfect împărţită între cei care comandă lucrarea, cei care o gândesc, cei care o autorizează, cei care construiesc şi toţi ceilalţi care o acceptă ca atare", a declarat, marţi, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), Şerban Ţigănaş, prezent la un seminar pe tema reabilitării termice.

El a afirmat că programul de reabilitare termică are o abordare unidirecţională, vizând doar eficienţa energetică, iar calitatea în arhitectură este "o problemă complexă".

Potrivit acestuia, în cazul unor clădiri de patrimoniu eşecul s-a transformat în "crimă", pentru că acestea nu ar trebui să fie "pur şi simplu trase în polistiren".

Ţigănaş susţine că atât programele de reabilitare derulate de autorităţi cât şi proiectele private au aceeaşi problemă, chiar dacă nuanţele sunt diferite.

Astfel, în România cultura de a construi are un nivel scăzut, fără repere. "Legea nu rezolvă problema calităţii şi incultura", a adăugat el.

Ţigănaş a spus că arhitecţii doresc un dialog aprofundat pe această temă, cea mai importantă propunere adresată autorităţilor fiind adoptarea unei politici pentru arhitectură, care există deja, sub diferite forme, în statele europene.

"Această politică pentru arhitectură a fost redactată de noi, arhitecţii, şi a fost propusă guvernului, căruia i-am transmis «puteţi porni de aici»", a spus arhitectul.

Răspunsull autorităţilor a fost, la jumătatea anului, că această iniţiativă este "una de interes", conform sursei citate.

Întrebat dacă arhitecţii au impus şi un termen limită privind punerea în practică a respectivelor propuneri, Ţigănaş a afirmat că şi-ar dori urgentarea adoptării recomandărilor, dar acesta este un proces deschis. "Nu divorţăm. Vrem să construim împreună cu oricine ne ajută", a spus el.

Legat de proiectul de lege privind reabilitarea faţadelor, promovat de Ministerul Dezvoltării, Ţigănaş a afirmat că arhitecţii au rezerve privind aplicarea acestuia. Totodată, respectivul document se bazează pe măsuri punitive, problema fiind însă una de cultură şi civilizaţie.

"Oamenii vor recidiva, nu-i poţi obliga să-şi reabiliteze faţadele sub presiunea amenzii", a punctat arhitectul.

În aceste condiţii, unul dintre factorii care ar ajuta este asumarea rolului de model din partea statului privind calitatea arhiecturală, prin "exemple de bună practică".

Ţigănaş a criticat şi instaurarea în România a "culturii preţului cel mai mic" în procedurile de achiziţie publică, cea mai proastă alegere când vine vorba de cultura în arhitectură.

Prezent la eveniment, directorul general al direcţiei de dezvoltare teritorială din Ministerul Dezvoltării, Anca Ginavar, a afirmat că "imaginea urbană nu este un moft", ci afectează în mod direct atractivitatea economică a localităţilor.

"Contează foarte mult şi modul în care sunt reabilitate clădirile, coerenţa sau incoerenţa intervenţiilor", a spus ea.

Ginavar a catalogat probleme legate de aplicarea programului de reabilitare termică drept "un viciu de sistem", dar care ţin de firmele de proiectare, constructori şi autorităţile locale. "Sensul urbanismului a fost pervertit de practica derogatorie. Prin regulamentul de urbanism, în loc de o viziune coerentă se rezolvă doar probleme de investiţii punctuale", a spus ea.

Preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSC), Cristian Erbaşu, a afirmat că au acces la proiectele de reabilitare termică proiectanţi şi constructori neprofesionişti.

"Se merge pe variante ieftine, nepregătite din timp, se proiectează azi pe fugă şi se execută mâine, iar autorităţile nu pot spune că nu au pârghii prin care să ridice nivelul de profesionalism al celor implicaţi în proiecte. Iar dacă nu le au, trebuie să le descopere", a afirmat Erbaşu.

În cadrul programului de reabilitare termică a blocurilor, Ministerul Dezvoltării asigură 50% din fondurile necesare, municipalitatea 30% iar asociaţile de locatari diferenţa.

Guvernul a decis, la începutul lunii iulie, că proprietarii locuinţelor incluse în programul de reabilitare termică vor avea posibilitatea să finanţeze lucrarea prin credit bancar contractat cu garanţia statului şi dobândă subvenţionată, după modelul programului "Prima Casă".