Obiceiul Cocoşului, unic în România, într-un sat dâmboviţean, în noaptea din Vinerea Mare

Tradiţia spune că, după ce trei ani la rând membrii familiei celui dispărut participă la acest ritual, mortul va avea, în sfârşit, o lumină aprinsă la cap.

Lumânarea lungă de doi metri este special confecţionată de o localnică din satul Fierbinţi, comuna Şelaru, judeţul Dâmboviţa, în vîrstă de 73 de ani, Alexandra Stan, singura care ştie meşteşugul în toată zona.

"E o îndemânare şi o pricepere, nu e uşor. Se topeşte mai întâi ceară într-o oală, se întinde o sfoară lungă de zece coţi şi apoi se întinde ceara pe sfoară, asta e tot, dar îţi trebuie îndemânare, meşteşug, eu am mână pricepută şi minte şi fac lumânări pentru toată zona de sud a Dâmboviţei, cine îmi cere astfel de lumânări, eu le confecţionez", a declarat Alexandra Stan.

Aceasta spune că Obiceul Cocoşului vine din vechime şi că familiile celor dispăruţi vin la biserică cu câte o lumânare, un cocoş alb şi un coş cu 44 de pachete cu alimente.

"După slujba de pomenire a celor dispăruţi fără lumânare aprinsă la cap, bătrânele satului cântă în biserică cu cocoşii în braţe, iar asistenţa înconjoară o dată biserica din comună. Are loc şi o slujbă de pomenire a morţilor care au decedat fără lumânare, este un obicei unic, după câte ştiu eu", a mai spus Alexandra Stan.

Credincioşii spun că prezenţa cocoşului alb aminteşte de lepădarea Sfântului Petru de Iisus.

În finalul procesiunii, familiile celor dispăruţi au tăiat lumânările în 44 de bucăţi şi le-au împărţit celor peste o sută de enoriaşi prezenţi în noaptea din Vinerea Mare la Obiceiul Cocoşului de la Fierbinţi.