“Ochii pe mine!”. Cultura şi credinţa ar trebui să ne ajute în pandemie, susţine fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu. “Ce este esenţial? Mâncarea? Şi nu e esenţială hrana spirituală? Nu pot fi de acord cu asemenea atitudine, însă este clar că domeniul cultural e foarte afectat”.

Ochii pe mine! cu Vlad Craioveanu, invitaţi fostul ministru al Culturii, profesorul Theodor Paleologu şi psihoterapeutul Alexandru Cojocaru.

În prima parte a emisiunii,Theodor Paleologu îţi vorbeşte despre ce ar putea să ne ajute să trecem cu bine peste această pandemie. Cultura şi credinţa sunt cele doi piloni care ar putea să ne dea resursele necesare pentru a avea puterea de a ne adapta. “Pot înţelege măsurile care se iau în privinţa teatrelor, a altor spectacole, însă că apare o distincţie între comerţul de lucruri esenţiale si neesenţiale? Ce este esenţial? Mâncarea? Şi nu e esenţială hrana spirituală? Nu pot fi de acord cu asemenea atitudine, însă este clar că domeniul cultural e foarte afectat”.

O altă resursă pe care ar trebui să mizăm este credinţa

Theodor Paleologu: “Credinţa ar trebui să te ajute să treci prin încercări. Pentru multă lume, credinţa este ideologie. Vedem cum există o anumită ideologie conspiraţionistă, obscuratistă, anti-ştiinţă, anti-vaccinistă, care se pretinde ortodoxie, dar nu are nicio treabă cu ortodoxia. Ortodoxia nu stă în asemenea bazaconii. Într-o perioadă cum este asta, credinţa ar trebui să ajute oamenii. Desigur că o iei razna. Nu este uşor. Ştim cu toţii că nu e uşor să stai în casă. Pentru oamenii ca mine este ceva mai uşor. Tot timpul citesc şi nu îmi schimbă viaţa foarte mult. Dar, evident, este o dificultate foarte mare, iar credinţa ne poate ajuta”.

Una dintre reacţiile sale vehemente din timpul pandemiei este legată de afirmaţia că în interiorul Bisericii Ortodoxe Române ar fi un curent de “ţăcâniţi pentru care masca e semnul Anticristului”. “La Ochii pe mine!”, Theodor Paleologu îţi povesteşte de ce a luat atitudine: “Eu am atenţionat să se potolească aceste manifestări din interiorul bisericii pentru că fac mult rău. Clerul ortodox, în general, clerul creştin, a fost exemplar, a dat un exemplu bun, de prudenţă, pentru respectarea regulilor,  dar nu cred ca e suficient, e nevoie de luminarea turmei”. Nu este de acord nici cu modul în care au fost gestionate cele două pelerinaje din această toamnă, de la Sfânta Parascheva şi Sfântul Dimitrie.

Dar oare am fi gestionat altfel pandemia, dacă aveam o altă mentalitate? Theodor Paleologu susţine că nu avem cum să implementăm modelul Suediei, pentru că un rol important în privinţa pandemiei îl joacă şi filosofia de viaţă a popoarelor, iar între noi şi suedezi este o mare diferenţă. Profesorul îţi spune care sunt diferenţele: “Cunosc lumea scandinavă, nu seamănăm deloc, suntem societăţi diferite. (…)  Suedezii sunt oricum foarte distantaţi în mod obişnuit, nu stau împreună, sunt mult mai izolaţi, mai disciplinaţi. Uitaţi-vă la noi, când spune Guvernul ceva, multă lumea spune că nu e adevărat, e o manipulare. Societăţile scandinave sunt puternic disciplinate, respectă regula, sunt societăţi în care distanţarea e o realitate în permanenţă”.

Dar cum au trecut cele 9 luni de pandemie pentru fostul ministru al Culturii, a fost nevoit să se reinventeze? Cea mai mare provocare, susţine Theodor Paleologu, a fost să treacă în online cursurile pe care le ţine. Crede că doar cei care vor miza pe cartea adaptabilităţii vor avea de câştigat şi în pandemie.

Theodor Paleologu: “Nu sunt un mare prieten al tehnologiei. Mă adaptez greu la noi tehnologii. De ani de zile ne cerea lumea să facem cursuri online şi eu tot spuneam că o să facem şi uite că acum, cu un mare şut în fund dat de coronavirus, m-am apucat de online. Şi când vom reveni la cursuri cu prezenţă reală, voi continua să fac şi cursuri online, pentru că sunt mulţi din provincie, din străinătate, care participă şi sunt o serie întreagă de avantaje şi mai e ceva. Am reuşit să implic în activităţile noastre, cercetători români extraordinari din alte ţări. Profesori din America, din Franţa, din Japonia. E mare lucru şi e un câştig. Am pierdut pe o parte, am câştigat pe cealaltă parte şi tare mi-aş dori să poată spună şi alţii acelaşi lucru”.

A înapoiat cadourile primite de Crăciun

Theodor Paleologu îţi povesteşte şi cum, în mandatul său de ministru al Culturii, a înapoiat aproape toate darurile primite de Crăciun:

Theodor Paleologu: “Am trimis cadourile înapoi pe vremea în care eram ministru al Culturii, pentru că mie nu îmi plac cadourile. Mă enervează să primesc cadouri. Singurele lucruri care mă interesează sunt cărţile, dar este foarte greu să mă nimereşti. S-a întâmplat ca anul acesta, un cursant de-al nostru, m-a nimerit extraordinar. Mi-a dat o carte foarte frumoasă. Mă rog, o aveam, dar nu în ediţia aceea şi nu în engleză. Săracul era puţin nesigur. Oare o să îi convină cartea asta lui Paleologu? Mi-a făcut o foarte mare bucurie. Ca ministru, eram exasperat. Toată lumea are ideea că trebuie să dea ceva ministrului: ţuică, vin, sarmale... Ce să fac cu atâtea lucruri de care, efectiv, nu am nevoie? Poate că am exagerat, nu ştiu dacă am făcut bine, însă i-am cerut secretarei să trimită totul înapoi. A fost un cadou care mi-a făcut mare plăcere. A venit ministrul de Finanţe din Siria, care studiase în România, să mă viziteze şi mi-a adus o cutie mare cu baclavale”.

Iar la final, în ziua în care se împlinesc 25 de ani de la moartea lui Corneliu Coposu, Theodor Paleologu îţi spune cum i-a rămas în minte fostul lider al PNŢCD.

Theodor Paleologu: “Eu am avut şansa să îl întâlnesc de câteva ori, de mai multe ori, şi o dată chiar să asist la o conversaţie între el, tatăl meu, cred că şi Doina Cornea, dacă nu mă înşel, eram şi eu pe acolo. Eram la Paris. Era un om de o mare delicateţe. Avem această imagine publică a incoruptibilului Coposu şi este o imagine corectă. În acelaşi timp, era un om foarte blând, foarte amabil. Este un model de rezilienţă, un om care a stat 17 ani în închisoare, din care  o parte în izolare totală, singur şi a avut  tăria să rămână fidel crezului său, să rămână fidel lui Maniu, evident”.

Cum să  răspunzi stării de panică produsă de instabilitatea din ultima perioadă

În a doua parte a emisiunii trecem de la filosofie la fericire, iar psihoterapeutul Alexandru Cojocaru îţi spune cum să  răspunzi stării de panică produsă de instabilitatea din ultima perioadă.  

Alexandru Cojocaru: “Partea noastră emoţională nu lucrează pe emoţii. Pentru atacul de panică, cea mai bună metodă nu este psihoterapia pe care o fac eu, este una cognitiv-comportamentală, adică respiratul din diafragmă. Dacă facem respiraţia diferită, ne putem crea un atac de panică. Dacă respirăm aiurea şi nu ne oxigenăm creierul suficient, o să începem să avem extremităţi reci, stări de căldură, transpiraţie. Putem să ne inducem un atac de panică. Anumite zone cerebrale dau alertă  şi se sperie pentru că se consideră faţă în faţă cu un inamic. E ca şi cum ai vedea ursul, dar nu e nici un urs. Ursul nostru vine din Facebook, din Instagram”, susţine Alexandru Cojocaru.

Psihoterapeutul îţi dă, apoi, sfaturi despre cum să îţi păstrezi calmul şi ce te ajută să ai o stare de bine. Îţi recomandă să numeri lucrurile din casă pentru a te calma şi să faci constant 3 lucruri: să mănânci sănătos, să te plimbi şi să dormi suficient.