OIM: În prima etapă România ar trebui să preia mai puţin migranţi, pentru a învăţa cum îi gestionează

Şeful misiunii din România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) a precizat că autorităţile române trebuie să decidă dacă cifra de 6.351 de migranţi, avansată de Comisia Europeană (CE), este rezonabilă pentru România şi, dacă ea va fi agreată, numărul de migranţi va trebui distribuit pe cel puţin doi ani.

"Cred că la început, în prima etapă, ar fi bine să fie mai puţine persoane preluate, pentru ca autorităţile să înveţe ce au de făcut şi, ulterior, putem să ne angajăm la o cifră mai mare. Cred că pentru început trebuie să întărim capacitatea autorităţilor locale. Avem încredere în capacitatea Inspectoratului General Imigrări (IGI) de a procesa cifrele, dar trebuie să lucrăm înainte şi cu autorităţile locale pentru a le întări capacitatea astfel încât să îi poată intergra, în eventualitatea în care migranţii vor decide să rămână în România", a explicat Mircea Mocanu.

În opinia sa, în prima fază, România ar trebui să se limiteze la cifra discutată iniţial, de 1.700 de persoane, şi abia în al doilea an să se atingă pragul de 6.351.

"Cred că statul român ar trebui să îi distribuie şi să nu fie preluaţi mai mult de 30 la sută în primul an şi, eventual, 70 la sută în cel de-al doilea an, dacă perioada nu se poate prelungi mai mult. În prima fază trebuie să avem un procent mai mic, pentru că trebuie să lucrăm cu autorităţile locale, iar atunci când avem convingerea că autorităţile locale au mecanismele necesare asigurării integrării lor, putem să discutăm de cifre mai mari. Asta dacă vorbim de integrare, pentru că dacă este vorba doar de procesare, lucrurile vor sta diferit", a spus şeful misiunii din România a OIM.

El a precizat că, din punctul său de vedere, la sfârşitul anului 2016 ar trebui făcută o analiză privind capacitatea de integrare, pentru a vedea care au fost punctele tari, punctele slabe, unde ar trebui suplimentate eforturile, dar şi ce s-a întâmplat cu migranţii care au ajuns în România.

"Dacă vom constata că 90 la sută din primii migranţi ajunşi în România au ales să plece, atunci cred că lucrurile vor trebui rediscutate", a spus Mircea Mocanu.

Totodată, el a explicat că primele măsuri care trebuie luate de orice ţară pentru migranţi vizează asigurarea securităţii, a cazării şi a cursurilor de limbă română.

"Trebuie să ne concentrăm pe cursurile de limba română dacă vrem să începem orice proces de integrare. (...) Suntem în proces de a dezvolta nişte cursuri în format electrornic, astfel încât ei să poată învăţa limba şi în afara cursurilor cu profesorii, care se ţin seara sau în week-end", a mai spus şeful misiunii din România a OIM.

Comisia Europeană cere României să găzduiască 6.351 de imigranţi dintr-un total de 160.000 sosiţi în Grecia, Italia şi Ungaria, potrivit unei propuneri de repartizare a acestora, publicată miercuri pe site-ul CE.

Comisia Europeană (CE) a prezentat miercuri o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia (15.600), Grecia (50.400) şi Ungaria (54.000).

Conform acestei propuneri, România ar urma să primească 4.646 de imigranţi, dintre care 604 din Italia, 1.951 din Grecia şi 2.091 din Ungaria.

Aceasta se adaugă propunerii formulate de CE în luna mai, care prevedea repartizarea a 40.000 de imigranţi din Grecia şi Italia. CE a propus în mai ca România să primească 1.705 imigranţi, dintre care 682 din Grecia şi 1.023 din Italia.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut că România nu poate primi mai mult decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri. Săptămâna viitoare va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.

Consilierul prezidenţial Leonard Orban a declarat, miercuri, că Administraţia Prezidenţială nu şi-a modificat poziţia referitor la numărul de migranţi pe care poate să îi integreze, oferta făcută CE fiind bazată pe capacitatea de primire şi integrare pe care o are România.

"Poziţia noastră e clară, nu ne-am modificat poziţia. Noi considerăm că în continuare trebuie să se meargă pe cote voluntare, nu cote obligatorii şi că în momentul de faţă, noi am făcut oferta cu privire la relocare de migranţi în România conform capacităţii pe care o avem de a primi şi de a integra migranţi", a declarat Orban pentru MEDIAFAX.

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Petru Filip, a declarat că într-o uniune care respectă principiul majorităţii trebuie să te supui, iar România va trebui să ia o decizie politică.

"Atâta timp cât suntem parte într-o uniune care ia o anumită decizie, te supui majorităţii, părerea mea este că dacă mergem pe acest principiu ar trebui găsite instrumentele de integrare. (...) Am intrat într-un club select, în care am dorit să intrăm, şi acesta funcţionează cu anumite reguli. Trebuie să fim conştienţi de aceste reguli", a declarat senatorul PSD Petru Filip.

În opinia sa, la nivelul UE situaţia ar putea deveni tensionată, dacă un număr de state ar decide să ignore acceptarea cotelor avansate de către CE.