Olaru: O prioritate este modificarea legilor DIICOT, pentru flexibilizarea acţiunilor "undercover"

Şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, a arătat că instituţia pe care o conduce funcţionează în baza unei legi şi a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vechi din 2004 şi, respectiv, din 2006, astfel că s-ar impune schimbarea lor pentru ca Direcţia să capete flexibilitate şi dinamism în materia activităţilor de tip "undercover".

"Ca priorităţi pentru 2011, cred că, la momentul actual, DIICOT are nevoie de un cadru stabil de organizare şi funcţionare, este lucrul pe care l-am repetat şi în 2010. Lucrăm după o Lege 508 din 2004, republicată şi updatată succesiv, lucrăm după o Ordonanţă 131 din 2006 care a suferit şi ea oareşice modificări", a declarat procurorul şef Codruţ Olaru, într-o conferinţă de presă privind bilanţul activităţii Direcţiei pe 2010.

Şeful DIICOT a subliniat că este nevoie de o lege îmbunătăţită, care să permită ca la nivel de proceduri speciale şi, în special, în materia activităţilor de tip undercover să existe mai multă flexibilitate şi dinamism.

Codruţ Olaru a mai spus că DIICOT a iniţiat procedura de suplimentare a numărului de posturi acordate iniţial prin lege organică.

"Am beneficiat în acest sens de sprijinul constant al Ministerului Justiţiei şi al Parchetului General, probabil în cel mai scurt timp vom beneficia de o suplimentare cu 50 de posturi (Guvernul a aprobat deja această suplimentare în luna ianuarie - n.r). Argumentele noastre de ordin statistic, cantitativ şi calitativ, au dovedit că este necesară o astfel de suplimentare, ţinând cont şi de faptul că schema noastră din 2004 nu a mai fost niciodată suplimentată sau majorată", a precizat şeful DIICOT.

Întrebat dacă este mulţumit de resursele logistice şi umane pe care le are DIICOT la dispoziţie, Olaru a arătat că, la momentul actual, referitor la numărul strict de procurori, având în vedere şi suplimentarea cu cele 50 de posturi, acoperă atât activitatea de urmărire penală cât şi cea de judiciar.

Olaru a ţinut să-şi exprime o dorinţă mai veche, aceea ca DIICOT să aibă propriul său serviciu de ofiţeri judiciari.

"O dorinţă mai veche de-a mea, dacă-mi permiteţi, este aceea ca DIICOT să aibă o poliţie judiciară proprie. Cred eu că s-ar evita orice alte discuţii, orice alte contradicţii sau interpretări între instituţii sau între modalităţile de investigare", a precizat Olaru.

Întrebat despre o posibilă fuziune dintre DIICOT şi Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a mai multor disjungeri făcute în dosare ale instituţiei în vederea declinării lor la DNA din cauza lipsei de competenţă în raport de informaţiile aflate, Olaru a declarat: "În 2010 au existat opt astfel de declinări, care puteau fi, până la un punct, evitate. Din punctul meu de vedere, DNA are target-ul profesional total diferit de target-ul profesional al DIICOT. Consider că, aşa cum DIICOT este o instituţie necesară, DNA are utilitatea ei, funcţionând în mod independent şi separat".

Guvernul a aprobat, în ianuarie, suplimentarea numărul posturilor de procuror din cadrul DIICOT cu 50 de locuri, dintre care 20 vor fi ocupate imediat, iar restul începând cu luna august 2011.

Schema de organizare a DIICOT a fost prevăzută, în 2004, cu un total de 170 posturi de procuror, suplimentate un an mai târziu la 230 de locuri.