OMS: Peste 200 de boli pot fi transmise prin alimente, unele foarte grave pot duce la deces

"Bolile pot fi cauzate de bacterii, de virusuri, de germeni patogeni, dar şi de substanţe chimice, care pot scăpa în procesul tehnologic şi contaminează alimentele. De aici necesitatea de a controla strict procesul tehnologic în tot lanţul alimentar", a spus Victor Olsavszky, cu ocazia Zile Mondiale a Sănătăţii, care în acest an are ca temă siguranţa alimentară.

Reprezentantul OMS România a precizat că sunt şi virusuri şi bacterii bune, care sunt folosite la prepararea alimentelor.

"Dacă ne întoarcem la patogeni, bacterii sau virusuri, pot fi cei de care avem nevoie, care sunt folosiţi la prepararea unor alimente, dar şi o altă categorie, care nu au ce căuta în alimente. Salmonella se găseşte în principal în ouă, adică oul este calea de transmitere. Există reguli foarte stricte în ceea ce priveşte trasabilitatea, adică ştim exact de unde vine un ou, când ajunge pe raft. Există programe clare de testare în ferme, astfel că am reuşit reducerea cu peste 50 la sută a salmonellozelor transmise prin ouă", a mai spus Olsavszky.

Simptomele bolii sunt, ca la orice boală infecţioasă pe tractul digestiv, greţuri, vărsături, dureri de stomac, diaree şi stare generală alterată. Unele forme ale bolii trec fără tratament, doar cu echilibrarea hidrică, altele necesită tratament, internare în spital, în timp ce formele grave por duce chiar la deces.

Victor Olsavszky a preciza că au fost 55 de cazuri de deces din caua contaminării unor alimente cu Escherichia coli (E.coli). El a subliniat că oamenii trebuie să cumpere alimente din magazine autorizate, şi de pe stradă, pentru a evita îmbolnăvirile.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, a prezentat situaţia evoluţiei bolilor care pot avea legătură cu siguranţa alimentaţiei.

Potrivit INSP, una dintre suferinţele frecvent întâlnite este boala diareică acută. Astfel, numai în perioda iunie-octombrie 2013 au fost raportate 38.723 de internări cu diagnosticul de boală diareică acută. Cele mai multe cazuri au fost la grupa de vârstă unu-patru ani.

O altă boală care ţine de igiena alimentară este trichineloza. Rata incidenţei anuale a trichinelozei a fost, în 2013, de 0,94 la suta de mii de locuitori, în scădere cu 9,5 la sută faţă de incidenţa din 2012.

Deşi există o tendinţă descendentă a incidenţei cazurilor înregistrate în ultimii zece ani, România are cele mai multe cazuri de trichineloză înregistrate în Europa, ceea ce ridică grave semne de întrebare asupra aplicării măsurilor de prevenire, de educare a populaţiei şi de control, se mai arată în raportulul INSP.

Din datele prezentate în raportul care prezintă situaţia din 2013, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în lunile decembrie şi ianuarie, ca urmare a consumului de carne neverificată trichineloscopic, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Cele mai afectate judeţe au fost Sălaj - cu 17,9 la suta de mii de locuitori, Satu Mare - cu 5,5 la suta de mii şi Cluj - cu 4,5 la suta de mii, iar cauzele au fost neverificarea cărnii provenite din gospodăria proprie sau din vânat şi obiceiul de a consuma carne nepreparată termic sau insuficient preparată, sub formă de cârnaţi, şuncă sau afumături.

Cele mai multe cazuri raportate au fost în mediul rural, unde incidenţa a fost de 1,26 la suta de mii de locuitori, faţă de 0,63 la suta de mii de locuitori în mediul urban. Cele mai mari rate ale incidenţei s-au înregistrat la grupele de vârstă 15-24 de ani (1,18 la suta de mii de locuitori), 25-44 de ani (1,14 la suta de mii de locuitori) şi 5-14 ani (1,07la suta de mii de locuitori).

În anul 2013 au fost raportate 22 de focare de trichineloză, sursa principală fiind animalele din gospodăria proprie. Judeţele care au raportat focare au fost Cluj (cinci), Sălaj (patru), Bihor, Constanţa, Mehedinţi şi Sibiu (câte două), Buzău, Harghita, Mureş, Satu Mare şi Tulcea (câte un focar).

În cazul a 16 focare a fost menţionat consumul de carne de porc necontrolată trichineloscopic, în alte trei focare, preparatele din carne de vânat neverificată şi tot în trei focare, carne controlată trichineloscopic, se mai arată în raportul privind evoluţia bolilor transmisibile aflate în supraveghere.

Siguranţa alimentaţiei este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătăţii, sărbătorită în fiecare an în 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 1948.

OMS estimează că numărul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare decât cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lanţului alimentar.

Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din alimente şi a microorganismelor, cum ar fi Salmonella, ar trebui să fie un semnal de alarmă, în condiţiile în care oamenii au acces mai mare la alimente transportate de pe un continent pe altul, susţine OMS.

Potrivit OMS pentru Europa, lanţul alimentar este mai mare şi mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică şi a mediului, respectiv globalizarea comerţului, a turismului şi migraţiei, îmbătrânirea populaţiei, schimbarea tendinţelor şi obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situaţiile de urgenţă, modificările climaterice şi fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din în ce mai mari pentru sănătatea alimentaţiei.