Omul de afaceri Florin Măran, finul şefului CJ Timiş, judecat pentru spălare de bani şi evaziune

Florin Dănuţ Măran, administrator al societăţilor Tehnocer SRL şi Dateco SRL, şi cel care ar fi constitui grupul infracţional organizat, este în arest la domiciliu, după ce instanţa a respins propunerea de arestare preventivă a acestuia, formulată de procurorii DNA Timiş, care au anchetat acest caz.

Alte 13 persoane, complici ai lui Florin Măran, vor fi judecate în acelaşi dosar. Astfel, sub control judiciar au fost trimişi în judecată Marcel Ladislau Adler, Ioan Francisc Toth, Cirpian Stănescu, Ion George Munteanu, Marcel Stănescu, Zaharia Radu, Florin Stănescu, Benoni Mihai, Alexandru Radi, Marcel Rădulescu, Dragoş Burghel, Ferman Stănescu, precum şi Istrate Stănescu, arestat în altă cauză, arată DNA, într-un comunicat de presă.

Şi firmele administrate "de facto" de Florin Măran - Technocer şi Dateco - au fost trimise în judecată pentru complicitate la evaziune fiscală şi complicitate la spălarea banilor.

Firma de construcţii Tehnocer are mai multe contracte cu Consiliul Judeţean Timiş, unul dintre acestea vizând reabilitarea Spitalului Judeţean. Preşedintele CJ Timiş, Titu Bojin, este naşul fiului lui Florin Măran, potrivit unor surse judiciare.

Preşedintele CJ Timiş este cercetat sub control judiciar, într-un alt dosar, privind atribuirea unor contracte.

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA Timiş, omul de afaceri Florin Măran, cu sprijinul altor inculpaţi, nu a plătit TVA de 7.990.700,10 lei şi impozit pe profit de 4.342.119,09 lei, pe care firmele Technocer şi Dateco le datora bugetului de stat. O parte din suma provenind din evaziune fiscală ar fi fost transferată succesiv, prin conturile unor persoane juridice, iar ulterior i-ar fi fost dată lui Măran şi "reintrodusă în circuitul civil în scopul însuşirii ei de către acesta".

"În demersul de a obţine, în mod ilicit, avantaje pecuniare mai multe, inculpatul Măran Florin Dănuţ a pus la punct un mecanism complex, prin intermediul căruia a obţinut diferite sume de bani care, în realitate, trebuia să fie achitate statului român cu titlu de impozite şi taxe. Astfel, pentru obţinerea sumelor de bani, inculpatul Măran Florin Dănuţ a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat la care au aderat succesiv inculpaţii Stănescu Ciprian, Munteanu Ioan George, Stănescu Istrate, Stănescu Marcel, Radu Zaharia, Mihai Benoni, Radi Alexandru, Rădulescu Marcel, Burghel Dragoş şi Stănescu Ferman", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că, prin firme administrate în drept sau în fapt de membrii grupării, au fost simulate relaţii comerciale fictive, pentru a fi diminuate taxele şi impozitele datorate.

"Au fost simulate operaţiuni fictive de vânzare a unor bunuri către firme cu sediul în România care, conform prevederilor legislaţiei fiscale, beneficiau de restituirea TVA. În realitate, scopul operaţiunilor l-a constituit compensarea cu suma ce ar fi trebuit obţinută din TVA cu taxele şi impozitele pe care, în mod real, firmele respective ar fi trebuit să le achite bugetului statului, corespunzător bunurilor vândute. Întrucât, potrivit normelor fiscale din România, în preţul de vânzare a unui bun este inclusă TVA, automat acea taxă trebuia achitată statului român, obligaţie care însă inculpatul Măran Florin Dănuţ a reuşit să o înlăture", se mai arată în rechizitoriu.

Procurorii au precizat că, pentru a ascundce aceste fapte, Măran a înregistrat în contabilitate facturi fiscale false, care figurau ca fiind emise de societăţi comerciale înregistrate în România. În condiţiile în care în preţul cu care erau "achiziţionate" acele bunuri era inclus TVA, rezulta imediat o diminuare sau chiar anularea TVA care trebuia achitată statului.

Măran ar fi dispus înregistrarea în contabilitatea firmelor Technocer şi Dateco a 203 documente contabile, prin care se atesta existenţa unor operaţiuni comerciale de achiziţie a unor mărfuri de la un număr de 18 societăţi comerciale, în realitate acestea fiind inexistente. Omul de afaceri a fost ajutat de ceilalţi membri ai grupului, care ar fi acceptat să îi dea facturi fiscale false, în numele unor firme în care figurau ca asociaţi, administratori sau împuterniciţi, fiind totodată întocmite şi mai multe documente justificative false.

"Scopul acestor din urmă acte era acela de a spori şi întări credibilitatea existenţei acelor relaţii comerciale, astfel ca, în cazul unui control, să fie mai dificilă la o verificare sumară identificarea neregulilor cu privire la acele relaţii. Tot în acest scop, inculpatul Măran Florin Dănuţ le-a solicitat celorlalţi coinculpaţi înregistrarea în contabilitate şi declararea la organele fiscale a relaţiilor comerciale pentru ca, pe de o parte să înlăture eventuale suspiciuni care ar fi putut plana asupra sa cu ocazia unei verificări sumare a organelor de control, iar pe de altă parte, pentru a răsturna practic vinovăţia din sarcina sa în cea a celorlalţi coinculpaţi sau asupra administratorilor firmelor implicate în activitatea infracţională, întrucât în asemenea caz, neplata taxelor şi impozitelor cădea în sarcina acestor din urmă persoane fizice şi juridice şi nu în sarcina firmelor administrate în fapt de inculpatul Măran Florin Dănuţ", se arată în rechizitoriu.

Anchetatorii susţin că întregul mecanism consta în interpunerea celor două societăţi ale lui Măran între furnizor şi cumpărătorul mărfurilor, procedeu cunoscut sub denumirea de interpunerea unei firme "tampon".

Procurorii au mai stabilit că, pe lângă TVA datorată statului prin înregistrarea în contabilitatea Technocer şi Dateco a facturilor fictive, a fost diminuată şi baza de calcul asupra căreia trebuia aplicat impozitul pe profit, sumele ce figurează ca fiind "achitate" emitenţilor acelor facturi constituind o cheltuială, în înţelesul legislaţiei fiscale, ce avea repercusiune directă asupra acestui impozit.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Timiş.

Anchetatorii au pus sechestru asigurător pe două imobile ale lui Măran, din judeţul Timiş, unul de 100.000 de metri pătraţi, în valoarea de 1.166.000 de euro, iar celălalt de 103.000 metri pătraţi, în valoarea de 1.136.630 de euro - reprezentând dreptul de operare, şi 28.000 de euro - reprezentând dreptul de proprietate asupra terenului. De asemenea, anchetatorii au pus sub sechestru şi alte bunuri imobile deţinute de Măran, tot din judeţul Timiş.

Din prejudiciul reţinut de procurori în cazul lui Florin Măran, acesta a achitat, până la data redactării rechizitoriului, şase milioane de lei, iar recent a mai dat 2.018.820 de lei, a precizat DNA.