Omul de afaceri Ioan Niculae a fost condamnat, în primă instanţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare

Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe omul de afaceri Ioan Niculae la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în dosarul Interagro, în care a fost judecat pentru cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani. În acelaşi dosar, fostul preşedinte CJ Brăila a fost achitat pentru trafic de influenţă. Decizia poate fi atacată.

De asemenea, magistraţii au dispus şi confiscarea de la inculpaţii Ioan Niculae, Barac Viorel, Toncea (actuala Niculae) Nicoleta Mariana, SC INTERAGRO SA, SC INTERVITT SRL, SC LIBAROM AGRI SRL, SC MIKE TRADING & INVESTMENT SRL, câte 3.543.833 lei.

„Mentine masura asiguratorie a sechestrului în vederea confiscarii speciale si a recuperarii cheltuielilor judiciare, pana la concurenta sumei de 24.806.831 lei (cate 3.543.833 lei/inc). Instituie, în vederea confiscarii speciale si a recuperarii cheltuielilor judiciare, măsura asiguratorie a sechestrului, asupra tuturor bunurilor mobile si imobile, ale inculpatilor Ioan Niculae, Barac Viorel, Toncea (actuala Niculae) Nicoleta Mariana, SC INTERVITT SRL, SC LIBAROM AGRI SRL, SC MIKE TRADING & INVESTMENT SRL pana la concurenta sumei de cate 3.543.833 lei/inculpat. Ia act ca prejudiciul creat partii civile ANAF, în suma de 11.438.169 lei, a fost recuperat prin compensare. Executorie în ceea ce priveste instituirea masurii asiguratorii”, se arată în minuta magistraţilor.

Potrivit ordonanţei procurorilor, în perioada 2008- 2009, între S.C. INTERAGRO şi o altă societate specializată în producţie agricolă şi tranzacţii cu produse agricole, au avut loc mai multe tranzacţii comerciale ce au avut la bază "prestaţii neexecutate, privind contractul încheiat în luna august 2008, în valoare de 10.000.000 de euro". Obiectul contractului era realizarea de materiale promoţionale, respectiv brelocuri, post-it-uri şi standuri, pentru S.C. Interagro S.A. de către firma respectivă.

"La solicitarea suspectului Ioan Niculae, sumele de bani au fost “trecute” formal prin societatea respectivă, pentru ca ulterior, la indicaţiile acestuia, să fie externalizate într-o firmă de tip “off shore” din Insulele Virgine. Încheierea şi derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre S.C. Interagro S.A. şi societatea respectivă, s-a făcut prin intermediul suspecţilor Bărac Viorel şi Guţă Adriana, care au semnat contractul şi s-au ocupat de înregistrarea documentelor financiar – contabile pentru a crea aparenţa de îndeplinire a prestaţiilor", au precizat procurorii DNA.

Conform anchetatorilor, Nicoleta Toncea, la dispoziţia lui Ioan Niculae, s-a implicat în realizarea plăţilor către firma respectivă.

"Circuitul financiar de spălare a banilor proveniţi din evaziune fiscală, a fost iniţiat şi coordonat de suspectul Ioan Niculae şi a avut ca scop prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 lei, reprezentând TVA în sumă de 6.886.550 lei şi impozit pe profit în sumă de 4.551.619 lei", se arată în ordonanţa procurorilor.

Potrivit documentului citat, în prima parte a anului 2009, Niculae a încercat să corupă o serie de funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activităţi de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenţionare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat", mai susţin anchetatorii.

Astfel, Niculae i-ar fi promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.