Omul de afaceri Justin Paraschiv, cercetat în stare de libertate în dosarul evaziunii

Iniţial, procurorii anticorupţie au cerut instanţei supreme arestarea în lipsă a lui Paraschiv, însă acesta nu a fost găsit de oamenii legii la domiciliu.

Vineri, Paraschiv a fost prezent în sala de judecată, însă nu a vrut să facă niciun fel de declaraţie jurnaliştilor legat de acuzaţiile care i se aduc.

Justin Paraschiv este acuzat de procurori de iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, firmele sale aducând bugetului de stat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro.

În acelaşi dosar, procurorii au mai cerut, vineri, şi arestarea Adrianei Ezer, care a fost admisă de judecătorii de la instanţa supremă.

Până în acest moment, au mai fost arestate preventiv alte 16 persoane în acest dosar. Printre acestea se numără şi procurorul Angela Nicolae, fiul acesteia, Daniel Nicolae, liderul grupării evazioniste, Moubarak Mahmoud Sleiman, şi funcţionarul ANAF Antonio Burlacu au fost arestaţi preventiv.

Ceilalţi 14 arestaţi în acest dosar sunt vărul liderului grupării, Masri Mahmoud Mohamed, Răzvan Adrian Lungu, Abdul Mounim Al Zaid, Vasile Corbu, Georgian Rădulescu, Florin Dănilă, Sorin Cristian Ştefan, El Madhoun Suheil Rashid Selim Ahmed, Rami Ghaziri, El Khoury Elias, El Khoury Charbel şi Adrian Sărăcuţu.

Arestarea preventivă a fost decisă, marţi şi miercuri, de instanţa supremă, care a judecat în trei loturi propunerile în acest sens formulate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Instanţa supremă a decis, în cazul altor 12 persoane din dosar, măsura interzicerii de a părăsi ţara timp de 30 de zile. Cele 12 persoane sunt Camelia Sora, Georgeta Neagu, Petra Gherbezan, Ali A. Ali, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini, Orlando Emil Daher, Mouhamed Kouli, Omar Hamid, Chraif Ali, Andrei Viorel Mardare, Zayed Husein şi Mihail Răzvan Ţigănilă.

Potrivt DNA, pentru recuperarea prejudiciului constatat în acest caz, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor deţinute în conturile bancare de 40 societăţi comerciale implicate în circuitul evazionist şi asupra a 50 de imobile aparţinând persoanelor fizice cercetate. De asemenea, la percheziţiile domiciliare au fost ridicate bunuri bani şi bijuterii ce vor fi indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului, valoarea totală a bunurilor fiind în curs de evaluare.

În acest dosar, DNA a început urmărire penală şi faţă de alte 15 persoane, care sunt cercetate în stare de libertate, printre acestea fiind şi senatorul PSD Niculae Bădălău. Acesta este acuzat că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenţii la conducerea ANAF şi pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu şi din conducerea APIA. În documentele anchetatorilor se arată că Bădălău ar fi primit de la unul dintre membrii grupării pulpe, piept şi ficat de pui.

Anchetatorii au stabilit că membrii grupării au derulat "operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice", valorificând mărfuri fără forme legale pe piaţa internă, cu eludarea legislaţiei privind obligaţiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit.

"Reuşita fraudei fiscale a fost posibilă datorită măsurilor de precauţie folosite şi sprijinului funcţionarilor fiscali ai statului român, ai organelor de urmărire penală", susţin anchetatorii.

Moubarak Mahmoud Sleiman, cetăţean de origine arabă, a fost identificat de anchetatori drept liderul grupării.

"Inculpatul Moubarak Mahmoud Sleiman, asociat unic şi administrator al SC Sam Plus International SRL Bucureşti, a fost principalul organizator al grupului infracţional la care au aderat persoane interpuse, respectiv o parte dintre inculpaţii din prezenta cauză, implicaţi în înfiinţarea firmelor fantomă, coordonarea operaţiunilor şi reprezentarea firmelor, inclusiv cu ocazia controalelor fiscale", precizează DNA.

Printre cei implicaţi în acest dosar se numără şi un inspector din cadrul ANAF, dar şi şeful serviciul Rambursări TVA în cadrul Direcţiei de Finanţe Ialomiţa.

"Inculpaţii Traian Ilie (inspector în cadrul ANAF), Florin Dănilă (şef serviciu Rambursări TVA în cadrul DGFP Ialomiţa), Sorin Cristian Ştefan (cel care intermedia legătura cu funcţionari fiscali din cadrul ANAF a unora dintre reprezentanţii firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, în special a lui Moubarak Mahmoud Sleiman) au favorizat direct sau prin influenţarea subordonaţilor care desfăşurau verificări fiscale, rezultatul controlului fiscal efectuat la societăţile fantomă pentru a ascunde implicarea lor în circuitul evazionist, prin efectuarea unor inspecţii fiscale formale şi prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale formale (modice)", precizează DNA.

Aceştia îndrumau firmele cum să-şi modifice declaraţiile fiscale depuse la Administraţia Finanţelor Publice (AFP) Slobozia, prin depunerea unor declaraţii rectificative, cu scopul obţinerii restituirilor de TVA, deducerii de TVA în mod ilegal şi ridicării măsurilor asiguratorii.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale în acest dosar, reţelele de firmă fantomă constituite de Moubarak Mahmoud Sleiman au fost utilizate în favoarea unor beneficiari precum Avicola Mihăileşti SRL, Avicola Crevedia SA, Avicola Tărtăşeşti SA, Avicola Călăraşi SA, Palrom Inter SRL, Palrom SRL, Lacto Food SRL, Lactmar SRL, Atifco Internaţional SRL, Caliprix International SRL şi Carmistin SRL, controlate de membri ai grupării.

Procurorul Angela Nicolae, suspendată din funcţia de şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe, altele decât Phare, din Parchetul instanţei supreme, este acuzată că, în perioada 2012-2013, a pretins şi primit de la învinuiţi, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct şi prin intermediul fiului său, sume de bani între 2.000 lei şi 5.000 lei.

În acest dosar, procurorii DNA au făcut, luni, 160 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa.

DNA a precizat că este vizată activitatea a peste 100 de firme româneşti şi străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăţi comerciale români şi străini, avocaţi, contabili şi angajaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

Reţeaua infracţională viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.