ONG: Deschiderea unui adăpost pentru 20.000 de câini, aberaţie şi utopie, costul ar fi 11 mil. euro

Reprezentanţii Asociaţiei GIA - Group Initiative for Animals şi ai organizaţiei Caleidoscop au declarat, într-o conferinţă de presă, că problema câinilor fără stăpân din Capitală nu poate fi rezolvată prin deschiderea unui "adăpost mamut" sau prin eutanasiere, aşa cum propun autorităţile locale.

"Este o aberaţie şi o utopie să gândeşti că 20.000 de animale pot fi adunate într-un adăpost. Poate părea o soluţie rapidă, dar nicăieri în lume nu există adăposturi de 20.000 de câini", au susţinut reprezentanţii celor două ONG-uri.

Aceştia au arată că, dacă se respectă standardele internaţionale în domeniu, care prevăd un spaţiu de doi metri pătraţi în interior şi până la 3,5 metri pătraţi pentru mişcare şi exerciţii zilnice de 30 de minute pentru fiecare animal, adăpostul ar trebui să aibă o suprafaţă de 90.000 de metri pătraţi, comparabilă cu cea a Stadionului "Lia Manoliu".

"Cei 20.000 de câini vor avea nevoie de 10.000 de ore de plimbare zilnică. La un program de opt ore pe zi, ar însemna că 1.250 de persoane vor plimba câini toată ziua. Costul anual de întreţinere al unui câine este de aproximativ 250 de euro, ceea ce înseamnă că pentru 20.000 de animale ar trebui alocaţi anual 5.013.534 de euro. La aceste costuri se mai adaugă cheltuielile salariale, care însumează peste şase milioane de euro pe an, plus chiria care înseamnă încă 96.000 de euro. Prin urmare, costul anual ar fi de peste 11 milioane de euro pe an, fără a lua în calcul costurile de amenajare, dotări, salubritate, incinerare, intervenţii medicale de urgenţă şi utilităţi", a declarat Raluca Simion, de la GIA.

Potrivit ONG-urilor, deschiderea de adăposturi nu va rezolva problema câinilor fără stăpân, mai ales că aceştia provin şi din rândul câinilor care au stăpân.

În ce priveşte eutanasierea, reprezentanţii ONG-urilor au afirmat că o astfel de soluţie ar costa trei milioane de euro pentru toţi cei 50.000 de câini fără stăpân estimaţi în prezent, având în vedere că o eutanasie, care include şi prinderea, cazarea şi incinerarea animelului, costă 60 de euro.

"Acţiunile de ucidere (otrăvire, prindere şi omorâre în adăposturi sau împuşcare) nu au efecte pe termen lung. Orice reducere a populaţiei prin mortalitate este compensată rapid de reproducţie şi supravieţuire", a mai spus reprezentanta GIA.

În opinia GIA, singura soluţie eficientă constă în managementul populaţiei canine, care implică o cunoaştere în detaliu a problemei, respectiv numărul de câini fără stăpân şi provenienţa lor şi un program eficient de control, cu o serie de măsuri aplicate simultan.

Reprezentanţii ONG-urilor atrag atenţia că maidanezii apar şi din cauza cetăţenilor care îi abandonează şi care nu sunt sancţionaţi.

"În 2010, la zece dintre cele 250 de cabinete veterinare din Bucureşti au fost abandonaţi circa 250 de câini. Acest număr este infim comparativ cu toate cazurile de abandon care se semnalează în locaţii precum parcuri, pieţe, guri de metrou, staţii RATB, terenuri virane sau păduri", a mai spus Raluca Simion.

Potrivit calculelor făcute de ONG-uri, o căţea şi urmaşii ei se pot înmulţi, în şase ani, până la 67.000 de pui.

Reprezentaţii ONG-urilor au precizat că în anul 2000 erau estimaţi 90.000 de câini fără stăpân, iar în perioada 2001 - 2007 au fost ucişi, prin campania de eutanasiere în masă, 144.339 de câini.

Pentru ţinerea sub control a înmulţirii câinilor maidanezi, ONG-urile militează pentru identificarea cu microcip a tuturor câinilor, dar şi pentru introducerea obligativităţii de sterilizare a animalelor de către stăpâni sau a plăţii unei taxe anuale în cazul în care refuză sterilizarea.

Costul de sterilizare pentru un animal este de 80 de lei, adică sub un milion de euro pentru cei 50.000 estimaţi în Bucureşti.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că problema câinilor comunitari rămâne, ceea ce înseamnă că "legea nu funcţionează".

"În problema câinilor, am început să-i strângem şi să-i ducem la adăpostul de la Fundulea. Vom începe să-i îngrijim acolo, iar atunci când acel adăpost va deveni funcţional, îl vom închide pe cel din Pallady", a spus Sorin Oprescu.

El a precizat că în adăpostul de la Fundulea, pe cele 14 hectare ale fostului institut de cercetare vor încăpea mai multe animale decât în alte locuri.

În 30 ianuarie, Sorin Oprescu a discutat cu primarii de sector problema câinilor fără stăpân.

Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, spus că această problemă este la fel ca şi în urmă cu 10 ani, el acuzând că primarii s-au folosit de această situaţie pentru a-şi face imagine.

Primarul Sectorului 2, Niculai Onţanu, a spus că va sprijini iniţiativa primarului general de a construi adăposturi pentru aceste animale şi va ajuta cu forţă de muncă această idee.

De asemenea, primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a sprijinit ideea privind rezolvarea problemei legate de câinii vagabonzi şi a spus că va cere CGMB să creeze cadrul legislativ astfel încât fiecare primar să se poată ocupa separat de aceast aspect.

Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, a declarat va sprijini formulele prezentate de Primăria Capitalei privind organizarea în acest sens a serviciilor.