ONG, despre protocolul dintre procurori şi judecători privind lupta împotriva corupţiei: Declaraţia nu ne reprezintă. Lupta şi mânia proletară au apus, dar se pare că filonul acestui tip de gândire a tranzitat cu succes

Organizaţia susţine că "sistemul judiciar, în general, şi instanţele judecătoreşti, în particular, nu luptă pentru ori împotriva a ceva. Este ca şi cum justiţia îşi selectează cauzele ca fiind mai mult sau mai puţin importante. Lupta, precum şi mânia proletară au apus, dar se pare că filonul acestui tip de gândire a tranzitat cu succes subţirea graniţă a anului 1989".

De asemenea, CRJ face referire pe prevederile legii fundamentale, din care reiese că justiţia "nu este selectivă, nu aderă la nimic, nu dă declaraţii triumfaliste, iar judecătorii nu se parteneriază cu nimeni pentru că nu ar mai fi independenţi".

Una dintre instituţiile semnatare, Consiliul Superior al Magistraturii, a explicat, luni, printr-un comunicat de presă că în septembrie 2016 Ministerul Justiţiei a cerut iniţarea procesului de implementare a Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 – 2020.

"În acest sens, a menţionat faptul că instituţiile şi autorităţile publice sunt invitate să adopte o declaraţie de aderare la valorile, principiile, obiectivele şi măsurile prevăzute de strategie şi să elaboreze propriul plan de integritate, în funcţie de riscurile, vulnerabilităţile şi nevoile de intervenţie identificate la nivelul instituţiei, inclusiv al structurilor subordonate, coordonate sau aflate sub autoritate, motiv pentru care este utilă implicarea acestora în elaborarea planului propriu de integritate. La prima reuniune a platformei de cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie, organizată la data de 7 octombrie 2016 la Ministerul Justiţiei, la care au participat şi reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Ministerului Public, s-a agreat adoptarea unei singure declaraţii de aderare la Strategia naţională anticorupţie pentru întregul sistem judiciar", a explicat CSM.

"Aţi explicat că aţi fost îndemnată de fostul ministru al justiţiei să aderaţi, printr-o astfel de declaraţie, asemenea fostului CSM în anul 2012, la Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020. Cu respect vă aduc la cunosţinţă că nu există subordonare faţă de Ministrul Justiţiei. Există, în schimb, o hotărâre de Guvern care a aprobat această strategie şi care este, deci, obligatorie. Nu are nevoie de declaraţii pompoase care compromit orice idee de justiţie independentă, neselectivă, înfaptuită pentru oameni", mai transmite CRJ autorităţii judecătoreşti.

Organizaţia solicită, pentru dovedirea independenţei justiţiei, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale prin denunţare protocoalelor secrete dintre entităţi ale sistemului judiciar şi entităţi externe acestuia, cu imixtiuni nepermise în actul de justiţie, întărirea supremaţiei legii şi aplicarea acesteia şi nu a hotărîrilor CSAT ori a Protocolalelor aferente acestora, dar şi un semnal că statul nu este mai presus de individ.

De asemenea, CRJ solicită "asigurarea participării avocaţilor la procesele decizionale ale sistemului judiciar, întrucât aceştia sunt primii chemaţi să vegheze la apărarea drepturilor şi libertăţilor indivizilor; Ministerul Public să îşi asume faptul că infracţiunile de serviciu şi cele de corupţie nu trebuie prioritizate în defavoarea infracţiunilor care ţin de demnitatea umană, integritatea fizică şi psihică a persoanei ori bunurile acesteia; Ministerul Public să înţeleagă că rolul său nu este numai de acuzare ci şi de protejare a minorilor şi a persoanelor vulnerabile".

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi instanţa supremă au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM.

Conform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.

Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.

Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.

Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.

CSM are rolul de garant al independenţei justiţiei şi veghează la buna desfăşurare a activităţii profesionale a procurorilor şi judecătorilor.

Parchetul General coordonează activitatea tuturor parchetelor şi are ca rol instrumentarea dosarelor penale. Totodată, procurorii sunt cei care decid dacă trimit dosarul pentru soluţionare instanţei judecătoreşti sau dacă vor clasa cauza.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti şi are rolul de a asigura interepretarea şi aplicarea unitară ale legii. La această instanţa s-au judecat dosarele de mare corupţie.

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a explicat, pentru MEDIAFAX, că acest document a fost semnat după ce a fost adoptată Strategia naţioală anticorupţie, iar toate instituţiile juridice au fost consultate. Această declaraţie comună, explică sursa citată, conţine obiective generale, care sunt distribuite în funcţie de competenţă.

Mai mult, şefa ICCJ a adăugat că această declaraţie comună a fost semnată abia acum, deşi Strategia naţională anticorupţie a fost adoptată în 2016, pentru că structura conducerii CSM s-a schimbat, la începutul acestui an. De altfel, în toamna anului 2016 s-a pus problema, iniţial, ca fiecare instituţie să facă separat o declaraţie de aderare, dar vechea conducerea a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să fie o declaraţie comună. Semnarea documentului nu a mai fost făcută în 2016, iar de la începutul lui 2017 CSM are altă conducere. Aşadar, acest document a fost semnat abia acum.

Sursa menţionată a mai spus că această declaraţie are rol preventiv, fiecare instituţie primind sarcini specifice.

La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Public, întrebaţi de oportunitatea ca cele trei instituţii să semneze un act comun, având în vedere rolul lor diferit, susţin că „fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”.

„Documentul a fost semnat pentru a aduce la îndeplinire scopul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020, respectiv promovarea integrităţii prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire şi combatere a corupţiei. Aceasta s-a realizat şi în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor Mecanismului de cooperare şi verificare, în care fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”, a explicat instituţia, pentru MEDIAFAX.