ONG, solicitare către Parlament pentru a interzice publicitatea pentru jocurile de noroc

Expunerea continuă a copiilor şi tinerilor la mesaje de promovare a jocurilor de noroc le poate afecta sănătatea mentală şi dezvoltarea cognitivă. De aceea, Organizaţia Salvaţi Copiii propune introducerea în proiectul de Lege privind publicitatea jocurilor de noroc (PL-x nr. 135/2023) a unui articol care solicită în mod explicit interdicţia totală a oricărei forme de publicitate: inclusiv online, audiovizuală, în presa scrisă, în serviciile cinematografice ori prin serviciile de telefonie, dar şi cele care sunt realizate în spaţii publice exterioare ori interioare sau pentru evenimentele sportive şi spaţiile destinate acestora.

Dependenţa de jocurile de noroc este calificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca afecţiune medicală şi introdusă în Clasificarea Internaţională Statistică a Bolilor şi Problemelor de Sănătate Asociate (ICD), încă din 1975, cauzând o serie de probleme grave de sănătate, dar şi costuri de prevenire şi reabilitare substanţiale atât pentru veniturile persoanelor implicate, cât şi pentru sistemele de sănătate publică. Astfel, Organizaţia Salvaţi Copiii recomandă eliminarea totală a accesului copiilor la orice formă de publicitate a jocurilor de noroc, dar şi amplasarea spaţiilor destinate acestor activităţi la o distanţă cât mai mare de unităţile de învăţământ sau alte spaţii destinate copiilor şi tinerilor (300 de metri), ca măsuri de prevenţie a apariţiei şi instalării dependenţei de jocuri de noroc.

Eliminarea asocierilor jocurilor de noroc cu sportivi sau activităţi sportive, printre propuneri

În plus, organizaţia consideră că se impune şi restrângerea sau eliminarea formelor publicitare prin care jocurile de noroc sunt asociate cu activităţi sportive sau sportivi, întrucât mulţi dintre aceştia sunt percepuţi ca modele de către copii, generând astfel tentaţia de a paria pe echipele sau sportivii favoriţi şi riscul ca pariurile să devină o normă socială în rândul copiilor şi tinerilor.

„Publicitatea jocurilor de noroc creează impresia că aceste activităţi sunt acceptabile şi chiar recomandate. De aceea, excepţiile sau jumătăţile de măsură nu pot fi acceptate atunci când vorbim de protejarea copiilor împotriva oricărei activităţi care poate fi dăunătoare sănătăţii lor fizice, mentale, morale sau sociale, sau care poate interfera cu educaţia lor. Trebuie să conştientizăm riscurile reale ale dependenţei de jocurile de noroc şi comportamentele patologice distructive pe care le generează. Dacă nu ne mai dorim adulţi care suferă de anxietate sau depresie asociate cu pierderile din jocurile de noroc, care sunt afectaţi de faliment personal, pierderea locurilor de muncă, productivitate scăzută şi multe alte efecte negative, atunci înseamnă că trebuie să începem să ne protejăm copiii prin măsuri stricte, prevenţie şi educaţie continuă. Iar asta include printre multe altele, eliminarea totală a publicităţii la jocurile de noroc, limitarea spaţiilor destinate acestor activităţi şi chiar interzicerea jocurilor de noroc persoanelor sub 21 de ani”, a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România.

Fundamentând poziţia sa pe principiul constituţional al „regimului special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor copiilor şi tinerilor” (Constituţia României, art. 49 al. 1), Organizaţia Salvaţi Copiii solicită integrarea şi altor completări şi modificări în cele două proiecte de lege aflate în procedură parlamentară. Astfel, se cere interzicerea oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală, în presa scrisă, în mediul online, în serviciile cinematografice ori de telefonie, inclusiv cele realizate în spaţii publice exterioare ori interioare, care au drept scop promovarea jocurilor de noroc, a pariurilor pentru evenimentele sportive ori spaţiilor destinate acestora, includerea terenurilor cu caracter sportiv, la care copiii şi adolescenţii au acces pentru derularea de activităţi sportive, ca spaţii faţă de care se impune distanţa de 300 de metri în raport cu agenţiile de jocuri de noroc, neacordarea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc în localităţile cu mai puţin de 10.000 de locuitori (versus 5.000 locuitori, cum este prevăzut în prezent), ridicarea limitei de vârstă la 21 de ani (de la 18 ani, cum este prevăzut în prezent) în privinţa accesării jocurilor de noroc.

Se mai cere ca efect al interzicerii promovării jocurilor de noroc, abrogarea articolului care prevede permiterea inserturilor grafice statice sau în mişcare, cu sau fără sunet, a logo-urilor companiilor cu activităţi din sfera jocurilor de noroc sau a altui simbol prin care se identifică acestea sau produse reprezentative ale acestora, dacă acestea sunt efectuate în timpul transmisiunilor sportive în direct.

„Chiar dacă industria jocurilor de noroc generează venituri substanţiale pentru bugetele de stat prin taxare şi impozitare, costurile sociale ascunse adesea depăşesc aceste contribuţii financiare, conform studiilor realizate până în prezent. Aceste tipuri de costuri sociale includ probleme de sănătate mentală, probleme familiale şi divorţul, pierderea locurilor de muncă, creşterea criminalităţii şi a nevoii de servicii sociale şi de sănătate pentru jucătorii dependenţi şi pentru membrii familiilor lor (părinţi, soţi, copii). De asemenea, familiile afectate de dependenţa de jocuri de noroc suferă pierderi economice directe prin cheltuielile excesive în jocuri, care pot duce la datorii, ipotecări sau pierderea economiilor de o viaţă. Se creează astfel, un ciclu vicios de sărăcie şi dependenţă care afectează nu doar individul jucător, ci şi familiile şi comunităţile acestora”, arată Salvaţi Copiii într-un comunicat de presă transmis miercuri.

Jocurile de noroc, interzise prin lege în unele ţări europene

În ţări precum Italia, Olanda, Belgia, Moldova sau Letonia a fost interzisă orice formă de publicitate în domeniul jocurilor de noroc, inclusiv asocierea acestora cu sportul ori personalităţile publice. Două exemple merită atenţia Parlamentului României: Italia şi Republica Moldova.

Făcând referire expresă la dependenţa cauzată de aceste activităţi, în 2018, Consiliul de Miniştri din Italia a adoptat „Decretul Demnităţii” (Decreto dignità) care a interzis „orice formă de publicitate, chiar indirectă, legată de jocuri sau pariuri cu câştiguri băneşti, precum şi jocuri de noroc, care se desfăşoară şi prin orice alte mijloace [...], inclusiv reţelele de socializare”.

În Moldova, similar legislaţiei Italiei, este interzisă „orice formă, directă sau indirectă, de acţiuni publicitare (promoţionale) pentru promovarea şi/sau stimularea jocurilor de noroc (inclusiv a celor on-line)” , fiind enumerate toate formele de publicitate. De asemenea, companiilor, implicate în organizarea sau desfăşurarea jocurilor de noroc, le este interzis să iniţieze sau să participe la evenimente de sponsorizare sau activităţi caritabile.

Potrivit unui studiu Salvaţi Copiii, majoritatea copiilor cu vârsta peste 10 ani au văzut publicitate la jocuri de noroc, atât la televizor, cât şi pe Internet. Mai mult, 11% dintre copii admit că urmăresc influenceri promovând jocuri de noroc pe bani, în timp ce 10% resimt presiune din partea prietenilor. Deşi legea interzice accesul copiilor la jocurile de noroc, 14% dintre copii recunosc că participă direct la jocuri de noroc pe bani şi 40% dintre ei declară că au prieteni implicaţi în astfel de activităţi.