ONG-uri: Mutarea Halei Matache va fi discutată într-o şedinţă comună a comisiilor de la MDRT şi MCPN

Decizia în privinţa mutării Halei Matache va fi luată într-o şedinţă comună a Comisiei Tehnice de Urbanism din Ministerul Dezvoltării şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii, au anunţat ONG-urile pentru patrimoniu după o discuţie la Ministerul Dezvoltării.

Urmărește
143 afișări
Imaginea articolului ONG-uri: Mutarea Halei Matache va fi discutată într-o şedinţă comună a comisiilor de la MDRT şi MCPN

Hala Matache va fi discutată într-o şedinţă comună a comisiilor de la MDRT şi MCPN (Imagine: Ovidiu Micsik/ Mediafax Foto)

Organizaţiile neguvernamentale din Platforma pentru Bucureşti au organizat luni un miting la Ministerul Dezvoltării pentru a protesta faţă de decizia mutării Halei Matache, în cadrul căruia au discutat cu secretarul de stat Marcel Boloş.

În urma acestor discuţii, reprezentanţii ONG-urilor au fost informaţi că vor putea participa la şedinţele Comisiei Tehnice de Urbanism dedicate unor subiecte pentru care societatea civilă şi-a exprimat interesul.

Unul dintre aceste subiecte este mutarea Halei Matache, în condiţiile în care aceasta se află pe traseul magistralei rutiere Buzeşti-Berzei. Măsura, anunţată de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, trebuie să primească însă avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), precum şi pe cel al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN).

Pentru a elibera aceste avize, cele două ministere trebuie să consulte comisiile de specialitate: Comisia Tehnică de Urbanism din MDRT şi, respectiv, Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din MCPN. Avizele date de aceste comisii sunt consultative, decizia finală aparţinând, în fiecare caz, ministrului de resort.

În cazul Halei Matache, ONG-urile au fost informate că mutarea acesteia va fi discutată într-o şedinţă comună a Comisiei Tehnice de Urbanism şi a Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, în care toate părţile îşi vor exprima poziţia. "Se vor da tot două avize separate, dar se doreşte ajungerea la un punct de vedere comun", a precizat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul".

Într-un comunicat transmis luni de ONG-uri, acestea mai informează că Pasajul Charles de Gaulle, în formă propusă de Primăria Capitalei, nu va primi avizul Ministerului Dezvoltării.

Totodată, Comisia Tehnică a MDRT a condiţionat avizarea proiectului pentru Pasajul Piaţa Presei Libere de o modificare a intrării în Bulevardul Kiseleff.

Construirea celor două pasaje pentru fluidizarea traficului auto este contestată de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) Bucureşti, alături de alţi specialişti în arhitectură şi urbanism şi reprezentanţi ai societăţii civile, care susţin că Primăria Capitalei va distruge marile bulevarde din nordul Capitalei - Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor - adică arhitectura, spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti de pe aceste artere, doar pentru ca maşinile să circule mai repede.

Primarul general Sorin Oprescu a declarat, pe 20 septembrie, că trebuie lămurită situaţia cu Hala Matache, pentru că în proiectul magistralei rutiere Buzeşti-Berzei sunt cheltuieli fantastice, precizând că hala va fi mutată "exact cu 37 de metri şi 20 de centimetri mai încolo".

"Să lămurim o dată cu Hala Matache. Nu pot să o ţin, domne, pe loc, sunt nişte cheltuieli fantastice, şi atunci o să o mut exact cu 37 de metri şi 20 de centimetri mai încolo. Nu fac pe nebunul, chiar asta e distanţa. A fost ideea şi doi ani ani şi jumătate am tot stat în discuţii sterile. Am respectat şi societatea civilă, am prezentat şi planurile, dacă se poate face. Linia de tramvai avea un circuit, dar nu asta ne împiedica, ci infrastructura. Există totuşi o zonă gravitaţională de unde curg dejecţiile, chiar sub hală este o coloană de drenaj care este făcută undeva din anii 1932-1933. Nu a mai umblat nimeni acolo", a spus primarul general al Capitalei.

Reprezentanţii ONG-urilor consideră că decizia de a muta hala "încalcă înţelegerea pe care domnul primar Sorin Oprescu a încheiat-o cu mai bine de 40 de organizaţii non-guvernamentale (din Platforma pentru Bucureşti, n.r.)".

"Ne exprimăm neîncrederea cu privire la intenţia reală a primarului Sorin Oprescu de a reconstrui Hala Matache, în condiţiile în care s-a angajat, pentru obţinerea avizelor, că va reconstrui alte 3 clădiri demolate pe care nici în ziua de azi, la aproape de 2 ani de la demolare, nu le-a refăcut ( Berzei 34, colţ cu Ştirbei Vodă, Berzei 81 şi Berzei 89)", se arată într-un comunicat al ONG-urilor.

"Mai mult, principalul motiv pentru care Sorin Oprescu refuză menţinerea edificiului pe acelaşi amplasament este costul pe care îl asumă închiderea canalului colector de sub Hala Matache. Considerăm hilară decizia de a muta o clădire de patrimoniu pentru a 'salva' un canal colector", mai spun ONG-urile, menţionând şi că timp de peste un an, reprezentanţi ai Platformei pentru Bucureşti, ai Primăriei Generale a Muncipiului Bucureşti şi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului s-au întâlnit pentru a discuta diferite variante pentru menţinerea Halei Matache pe actualul amplasament, iar soluţia finală acceptată de toate părţile implicate a fost de a trece cu tortuarul noului bulevard pe sub un portic creat la parterul halei.

"Pe data de 15 iulie 2011, în cadrul unei conferinţe de presă comune, domnul primar Sorin Oprescu şi-a luat angajamentul în acest sens. Cu toate acestea, timp de mai bine de un an de zile, clădirea a fost în mod sistematic vandalizată, sub ochii Poliţiei Locale. Deşi au existat numeroase sesizări ale organizaţiilor non-guvernamentale cu privire la această situaţie, primăria nu a luat măsurile necesare pentru împiedicarea distrugerii clădirii. Din punctul nostru de vedere, domnul Sorin Oprescu nu a intenţionat niciodată să respecte înţelegerea", se mai spune în comunicat.

Hala Matache, clasată monument istoric de categoria B, se află pe traseul proiectat al noii magistrale rutiere Buzeşti-Berzei. Ca urmare a dezbaterii iniţiate de specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile, proiectul iniţial de mutare a imobilului a fost sistat anul trecut, urmând a se găsi o soluţie urbanistică de prezervare a monumentului pe actuala poziţie. Prin urmare, monumentul a fost trecut în conservare, responsabilitatea pentru paza şi integritatea acestuia revenind Primăriei Capitalei.

Proiectul diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus a fost contestat, de la începutul investiţiei, de către mai multe ONG-uri, care au criticat felul în care au fost făcute exproprierile şi au fost date autorizaţii de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici