ONG-uri reclamă precedentul creat de CC, care s-a substituit Senatului şi instanţelor

Reprezentanţi ai societăţii civile - Transparency International România/Asociaţia Română pentru Transparenţă, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), Asociaţia Pro Democraţia (APD), Agenţia de Monitorizare a Presei - ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, Clubul Român de Presă (CRP), Confederaţia Sindicală Naţională Meridian - reacţionează faţa de deciziile Curţii Constituţionale cu privire la alegerile pentru membrii CSM.

"Societatea civilă subliniază gravitatea precedentului creat prin admiterea de către Curtea Constituţională (CC) a contestaţiilor formulate împotriva celor
două hotărâri ale Senatului, de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care riscă să arunce România într-o criză instituţională fără
precedent", se arată într-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX, şi semnat de cele zece ONG-uri.

Curtea Constituţională a României a făcut publice săptămâna trecută motivările deciziilor prin care se declară ca fiind neconstituţionale hotărârile Senatului de validare a listei magistraţilor aleşi în CSM precum şi a reprezentanţilor societăţii civile. Este vorba despre Decizia 53/2011 prin care se constată neconstituţionalitatea Hotărârii Plenului Senatului 43/2010 privind validarea magistraţilor aleşi în CSM şi Decizia 54/2011, prin care se constată neconstituţionalitatea Hotărârii Plenului Senatului 31/2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile, arată sursa citată.

Semnatarii prezentului comunicat consideră că, în pronunţarea acestor decizii, Curtea Constituţională a realizat un control de legalitate, iar nu de constituţionalitate, dovadă în acest sens fiind motivările Curţii, ceea ce constituie o depăşire a competenţelor sale constituţionale şi legale.

Astfel comportându-se, Curtea a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, substituindu-se pe de o parte în drepturile Senatului de a decide în materii date exclusiv în competenţa sa, iar pe de altă parte instanţelor de drept comun care ar fi fost competente să cenzureze un act de drept administrativ.

Societatea civilă avertizează că această conduită vulnerabilizează excesiv o instituţie constituţională - Consiliul Superior al Magistraturii - chemată să apere independenţa justiţiei, dar care nu este independentă în gestionarea propriului proces de alegere a membrilor, ca urmare a ingerinţelor Curţii Constituţionale.

Societatea civilă protestează de asemenea faţă de restrângerea dreptului său ocrotit prin lege de a participa la viaţa publică şi de a contribui la funcţionarea democratică a instituţiilor statului, prin reprezentanţii desemnaţi. Această limitare a drepturilor societăţii civile este urmarea deciziei prin care unuia dintre reprezentanţii societăţii civile i-a fost "revocat" mandatul de membru al CSM, deşi potrivit principiului reciprocităţii, cine acordă un mandat trebuie să îl şi revoce, iar Curtea nu se afla în această situaţie. Pentru a decide astfel Curtea Constituţională a analizat probe administrate la dosar - procedură specifică instanţelor de drept comun, însă nu a asigurat şi egalitatea de arme a părţilor întrucât probele aparţineau doar uneia dintre acestea.

Mai mult, Curtea, deşi în cunoştinţă de cauză, a ignorat faptul că exista pe rolul Curţii de apel un dosar în curs de soluţionare cu privire la aspectele analizate.

Nu în ultimul rând semnatarii acestui comunicat atrag atenţia asupra faptului că, prin cele două decizi pronunţate, Curtea a adus atingere în mod grav drepturilor individuale ale membrilor aleşi ai CSM faţă de care acestea produc efecte.

Astfel, Curtea Constituţională înţelege să decidă cu privire la aspecte care se află deja pe rolul instanţelor de drept comun, antepronunţându-se în cauzele respective. Rezultă că într-o societate în care respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor trebuie să reprezinte fundamentul vieţii democratice, instituţia fundamentală în asigurarea acestora încalcă în mod grav dreptul individual la apărare şi a dreptul la un proces echitabil, libertatea de asociere şi prezumţia de nevinovăţie, recunoscute şi garantate de constituţie şi de toate convenţiile internaţionale în materie de protecţie a drepturilor omului.

Ne vedem obligaţi să avertizăm că situaţia creată este de natură să destabilizeze grav sistemul naţional de integritate ca urmare a dezechilibrului evident creat între diferite instituţii fundamentale: Senat, Curtea Constituţională, Consiliul Superior al Magistraturii, sistem judiciar, şi nu în ultimul rând cetăţenii, organizaţi în structurile societăţii civile.

În acest context, organizaţiile semnatare fac apel către toţi decidenţii politici competenţi să trateze cu maximă responsabilitate şi transparenţă procesul de punere în aplicare a celor două decizii ale Curţii Constituţionale, astfel încât erorile produse să poată fi corectate şi să replaseze România în limitele unui stat de drept.

De altfel, Asociaţia Magistraţilor din România a afirmat că, judecând persoane fizice sub aspectul legalităţii candidaturii, deciziile Curţii Constituţionale privind candidaturile pentru CSM sunt în afara competenţelor acesteia şi nu produc efecte juridice obligatorii, având caracterul unor hotărâri civile.

Asociaţia Magistraţilor din România atrage atenţia că, prin deciziile Curţii Constituţionale 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, ale căror motivări au fost publicate ieri, 3 februarie 2011, Curtea Constituţională trece pragul competenţelor sale, aducând o atingere gravă înseşi supremaţiei Constituţiei pe care trebuie să o garanteze şi subminând grav principiul separaţiei puterilor în stat.

AMR consideră că excede înseşi ordinii constituţionale aprecierea conform căreia pot fi atacate la Curtea Constituţională alte acte ale Parlamentului decât cele cu caracter normativ, neputând fi supuse controlului de constituţionalitate actele cu caracter individual, cum este cazul celor două hotărâri ale Plenului Senatului asupra cărora s-a pronunţat Curtea.

O interpretare contrară ar fi de natură a pune Curtea Constituţională, un organism jurisdicţional constituţional, numit politic, în poziţia de a exercita un supracontrol asupra tuturor hotărârilor Parlamentului, ceea ce, în condiţiile democraţiei constituţionale şi a organizării statului în baza principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, este inadmisibil.

"Considerăm totodată că, substituindu-se instanţei de drept comun, Curtea Constituţională a abandonat şi principii elementare de drept, consacrate de Constituţie şi de reglementările internaţionale, ca dreptul la apărare şi contradictorialitatea procesului, iar acest fapt este cu atât mai grav cu cât CC se antepronunţă, în cuprinsul deciziilor sale, cu privire la fondul unor litigii aflate în acest moment pe rolul instanţelor de drept comun", arată AMR.

În acelaşi timp, AMR constată că deciziile pronunţate de Curtea Constituţională obligă Senatul să reia procedurile de validare a membrilor CSM şi să încalce, la rândul său, prevederile legii (art. 18 alin.4 din Legea 317/2004), validând individual membrii Consiliului Superior al Magistraturii, şi nu lista cuprinzând magistraţii aleşi ca membri aşa cum cere în mod expres norma legală.

Curtea Constituţională subliniază - în decizia sa, luată cu majoritate de voturi în 25 ianuarie şi publicată în 3 februarie - faptul că având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi (opt-n.r.) cu respectarea legii.

Pe de altă parte, CC a decis că hotărârea Senatului privind alegerea reprezentanţilor societăţii civile în CSM este neconstituţională, deoarece a fost dată fără verificarea prealabilă a îndeplinirii condiţiilor legale, în special a celor legate de interdicţii şi incompatibilităţi în ceea ce-l priveşte pe Victor Alistar.

Curtea Constituţională a admis, în 25 ianuarie sesizarea referitoare la Hotărârea Plenului Senatului nr.31 din 15 decembrie 2010 privind alegerea celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii (Corina Adriana Dumitrescu şi Victor Alistar) şi a constatat că respectiva hotărâre este neconstituţională.

Liderul Transperency International, Victor Alistar - unul dintre membrii CSM aleşi de Senat, care ar urma să-şi piardă poziţia în urma deciziei Curţii Constituţionale - susţine că CC a încălcat Constituţia pentru că a cenzurat un act administrativ, respectiv Hotărârea 31 a Senatului, în condiţiile în care acest lucru poate fi făcut doar de instanţe.

Actul prin care s-a constatat incompatibilitatea lui Alistar a fost contestat în instanţă, care nu s-a pronunţat irevocabil pe acest aspect.