ONG-uri şi persoane fizice solicită concediu de acomodare de 180 de zile pentru părinţii adoptatori

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA) a organizat, miercuri, o dezbatere publică a proiectului de modificare a Legii adopţiei, în cadrul căreia au fost prezentate şi propunerile primite de la cei interesaţi de acest subiect.

Astfel, una dintre propunerile transmise de ANPDCA vizează extinderea concediului de acomodare propus de specialiştii care au elaborat proiectul de lege, de la 90 de zile la 180 de zile.

Preşedintele ANPDCA, Gabriela Coman, a precizat în cadrul dezbaterii publice că iniţiatorii documentului s-au gândit iniţial la o perioadă de 90 de zile deoarece aceasta este perioada în care copilul este încredinţat în vederea adopţiei, adică atunci când se vede şi se analizează capacitatea de adaptare a copilului la noua familie şi a familiei cu copilul.

"Sigur că nu întotdeauna finalizarea acestei adaptări este făcută în toate cazurile, chiar dacă instanţa decide încuviinţarea adopţiei după această perioadă, pentru că depinde de vârsta copilului, de caracteristicile familiei respective. Vom analiza şi propunerea venită din partea unor persoane juridice şi fizice, de mărire a acestui concediu. Va trebui să ne uităm însă şi la statistică, la numărul de încredinţări în vederea adopţiei eşuate, dar şi la momentul în care ele au eşuat. Este important să stabilim dacă au eşuat în primele zile, pentru că atunci trebuie lucrat la analiza modalităţii în care familia a fost atestată sau la analiza modalităţii în care s-a făcut potrivirea cu adevărat, dar putem întâlni şi situaţii în care încredinţarea în vederea adopţiei a eşuat spre finalul perioadei şi atunci trebuie analizate cauzele", a explicat secretarul de stat de la ANPDCA.

Ea a mai spus că după ce va fi dezvoltată o astfel de statistică şi se vor stabili cauzele, specialiştii vor putea stabili dacă este nevoie de o extindere a acestei perioade de la 90 la 180 de zile pentru toţi adoptatorii.

"Pe de altă parte, nu poţi să faci o normă în care să spui pentru unii este valabilă perioada de 90 de zile de concediu şi pentru alţii e valabilă o perioadă mai mare. Vom analiza şi vom vedea dacă extindem sau nu această perioadă", a mai spus Gabriela Coman.

O altă propunere, care urmează să fie analizată de specialişti, a fost facută de o asociaţie de studenţi, care solicită ca legea să dea posibilitatea unei viitoare mame, care ştie încă din perioada sarcinii că nu-şi va putea creşte copilul, să decidă că îl va da spre adopţie şi să aleagă familia sau persoana care să îl adopte.

"E o propunere interesantă care ar putea uşura procesul de declarare a adoptabilităţii copilului, ar uşura procesul de adopţie în sine, pentru că nu s-ar mai trece prin toate etapele. Din acest punct de vedere ar fi un aspect pozitiv, însă rămân şi aspectele delicate şi discutabile, care pot da dreptul unei mame, care e conştientă că nu îşi poate creşte copilul, să ia o decizie. În acelaşi timp, afectează dreptul unui copil de a-i fi identificată cea mai bună soluţie pentru el, respectiv cea mai bună familie. Am plecat întotdeauna de la acest principiu şi nu doar noi, ci şi Convenţia ONU, pe care am ratificat-o. E delicat, se poate dezbate", a spus preşedintele ANPDCA.

În opinia ei, în acest caz nu poate fi vorba doar de o decizie, ci ar fi necesară o analiză profundă, făcută cu psihologi, cu sociologi, cu asoiaţii de părinţi, cu specialişti din DGASPC, cu organizaţii neguvernamentale.

"Nu e simplu de spus «da» sau «nu». Pe de altă parte, am putea spune că o astfel de soluţie ar evita abandonul copilului", a mai spus Gabriela Coman.

O altă organizaţie neguvernamentală a propus ca părinţii care nu mai au posibilitatea să îşi crească copiii să poată să îşi dea copiii spre adopţie doar printr-o declaraţie la notar.

"Declarăm adoptabilitatea numai pentru copiii din sistemul de protecţie specială, nu pentru orice copil la decizia oricărui părinte. Dacă părintele nu şi-l poate creşte, nu mai doreşte sau instanţa decide că nu e bine pentru copil să stea în acea familie, e luat în sistemul de protecţie specială şi i se caută o soluţie, de permanenţă de preferat, dacă nu, o soluţie temporară. Dar nu poţi decide ca părinte că te duci la notar şi renunţi la copil. Nu e în interesul copilului, plus că sunt părinţi care s-ar putea să nu conştientizeze impactul şi urmările pe care le va o astfel de decizie în viaţa unui copil", a spus secretarul de stat.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus, în 7 aprilie, în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 273/2004 privind procedura adopţiei.

Proiectul de act normativ urmăreşte să simplifice procedura de adopţie şi să ofere soluţii legislative care să asigure o mai bună funcţionare a actualului sistem de adopţii.

Documentul propune revizuirea cadrului normativ în materia adopţiei, introducând dispoziţii menite să asigure celeritate în dobândirea statutului de copil adoptabil, dispoziţii destinate flexibilizării procedurii de evaluare a adoptatorilor şi susţinerii demersurilor de adopţie ale acestora, măsuri referitoare la realizarea potrivirii copilului cu o familie adoptatoare, dispoziţii procedurale speciale care să permită soluţionarea mai rapidă de către instanţa judecătorească a cauzelor pe care le presupune finalizarea unei adopţii, dar şi noi măsuri în adopţia internaţională.

Astfel, proiectul reglementează situaţia în care părinţii biologici legal citaţi de către instanţa judecătorească refuză să se prezinte pentru exprimarea consimţământului la adopţie, la două termene fixate de către instanţă.

"În această situaţie, instanţa are posibilitatea de a aprecia neprezentarea ca fiind un refuz abuziv al părinţilor biologici de a consimţi la adopţie şi poate declara copilul adoptabil fără consimţământul lor", se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

Proiectul de act normativ propune şi reducerea de la 60 la 30 zile a termenului în care pot fi retrase declaraţiile părinţilor sau rudelor copilului care atestă că aceştia nu doresc să se îngrijească de copil şi introduce posibilitatea de a se stabili adopţia ca finalitate a planului individualizat de protecţie şi în situaţia în care, deşi părinţii sau rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, în fapt refuză să semneze documentele care ar permite declararea copilului ca fiind adoptabil.

ANPDCA propune şi eliminarea termenului de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil.

"Odată obţinut acest statut, ca urmare a pronunţării unei hotărâri de către instanţa judecătorească, va fi valabil până la încuviinţarea adopţiei copilului respectiv sau până la împlinirea de către acesta a vârstei de 14 ani. În acest sens, nu mai este necesară reluarea demersurilor la instanţă şi, pe cale de consecinţă, nici reluarea căutărilor părinţilor şi rudelor", arată iniţiatorii proiectului.

În vederea flexibilizării procedurii de evaluare a adoptatorilor şi susţinerii demersurilor de adopţie ale acestora, ANPDCA propune prelungirea valabilităţii atestatului de familie adoptatoare de la un an la doi ani, pentru a nu se mai parcurge etapa de pregătire în cazul persoanelor cărora le-a expirat atestatul şi solicită obţinerea unuia nou.

O altă prevedere nou introdusă vizează acordarea unui concediu de acomodare cu o durată de maximum 90 de zile şi a unei indemnizaţii lunare pe întreaga perioadă în care au copilul încredinţat în vederea adopţiei, egală cu media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni anterioare pronunţării hotărârii prin care s-a dispus încredinţarea.

Totodată, proiectul de lege prevede reglementarea obligativităţii pentru angajatori de a acorda celor care doresc să adopte o dispensă pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi de participarea la potrivirea practică cu copilul - în limita a 40 de ore pe an, fără afectarea drepturilor salariale.

Proiectul de lege reglementează şi unele dispoziţii procedurale speciale (pentru toate cele trei etape: declararea adoptabilităţii, încredinţarea în vederea adopţiei şi încuviinţarea adopţiei), care să permită soluţionarea mai rapidă de către instanţa judecătorească a cauzelor pe care le presupune finalizarea unei adopţii.

Astfel, documentul prevede reducerea termenului de apel de la 30 la cinci zile, stabilirea primului termen de judecată în şapte zile de la înregistrarea cererii, judecarea cererilor de încredinţare în vederea adopţiei fără a mai fi necesară citarea părţilor, precum şi alte termene şi dispoziţii derogatorii celor prevăzute de Codul de procedură civilă care să permită evitarea unei durate mari de timp a soluţionării dosarelor.

În cazul adopţiei internaţionale, se propune reducerea termenului în care un copil poate deveni eligibil pentru adopţia internaţională de la doi ani la un an, iar termenul se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care copilului i s-a deschis procedura adopţiei şi în care se încearcă identificarea pentru copilul adoptabil a unei familii sau persoane adoptatoare din România.