ONG-urile bucureştene cer sprijin internaţional în problema diametralei nord-sud

Documentul este asumat de 26 de organizaţii nonguvernamentale, cărora li s-a alăturat Uniunea Arhitecţilor din România. El a fost transmis vicepreşedintelui Comisiei Europene Viviane Reading, care este şi comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, comisarului european pentru cultură, multilingvism şi tineret, Androulla Vassiliou, comisarului european pentru dezvoltare, Andris Piebalgs, miniştrilor Justiţiei, Dezvoltării şi Culturii din statele membre ale Uniunii Europene şi ambasadorilor acreditaţi la Bucureşti.

"Platforma pentru Bucureşti" descrie, în documentul citat, construcţia bulevardului ca fiind "o intervenţie urbană care le continuă pe cele ale dictaturii ceauşiste".

"Primul tronson implică demolarea a 126 de clădiri, din care 13 monumente istorice, şi exproprierea a aproximativ o mie de persoane, fără să fie prezentat opiniei publice un proiect urbanistic care să justifice un asemenea sacrificiu. Prin presiunea imobiliară creată, o întreagă zonă istorică a oraşului va dispărea în viitorul apropiat în cazul construirii bulevardului", afirmă reprezentanţii organizaţiilor semnatare ale documentului.

În opinia acestora, realizarea acestui proiect "contravine cu brutalitate" principiilor dezvoltării urbane integrate şi regenerării urbane integrate, asumate de România prin două tratate internaţionale, Declaraţia de la Toledo şi Carta de la Leipzig. Pe de altă parte, în procesul de autorizare a acestui proiect, autorităţile de mediu au încălcat Convenţia de la Aarhus, iar Ministerul Culturii din România a încălcat Convenţia de la Granada pentru protecţia patrimoniului arhitectural european, mai acuză activiştii.

"Oraşele din întreaga Europă au renunţat în ultimii 20 de ani la marile lucrări de infrastructură auto în zona centrală datorită efectelor negative generate de acestea prin poluare excesivă, segregare spaţiala şi mai ales congestionarea traficului", mai spun semnatarii scrisorii.

Punctual, aceştia prezintă "încălcările repetate ale legii", de care, în contextul acestui proiect, se fac vinovate, în opinia lor, instituţiile statului român implicate.

"Mai multe instituţii nu au respectat decizii ale instanţelor de judecată. Primăria Municipiului Bucureşti a prezentat instanţei de judecată acte false. Primăria Municipiului Bucureşti a demolat în mod ilegal un monument istoric noaptea, când instituţiile de control nu funcţionează. Primăria Municipiului Bucureşti a încurajat vandalizarea clădirilor istorice înainte de obţinerea avizului de desfiinţare de la Ministerul Culturii. S-a încălcat legislaţia în urbanism, construcţii, exproprieri şi evacuări. Ministerul Culturii a încălcat procedurile în privinţa declasării şi demolării monumentelor istorice şi a refuzat să-şi exercite atribuţiile de control. Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Poliţia locală au refuzat să-şi exercite atribuţiile de control. Nu a existat nici dezbatere publică, nici acces la informaţiile de interes public", acuză ONG-urile, afirmând în document că "vandalizarea monumentului istoric Hala Matache are loc chiar în momentul trimiterii" scrisorii către demnitarii şi diplomaţii europeni, cărora li se cere sprijinul pentru "încetarea încălcării tratatelor pe care România şi le-a asumat" şi pentru "stoparea acestor derapaje grave de la funcţionarea statului de drept".

În opinia celor care-şi asumă documentul trimis cancelariilor europene, derapajele pe care aceştia le acuză sunt "strâns legate de fenomenul corupţiei din România".

În 12 noiembrie 2010, primarul Sorin Oprescu spunea că Bucureştiul va putea fi traversat de la nord la sud în 20 de minute, pe traseul Piaţa Victoriei - Piaţa Coşbuc, în urma lucrărilor la diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus, pe care o califica drept "cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani".

În privinţa exproprierilor imobilelor, Oprescu preciza că "rămân deocamdată câteva case monumente istorice" care au fost declasate din ordin al ministrului Culturii şi pentru care mai trebuie aşteptată o perioadă de câteva zile până la publicarea ordinelor în Monitorul Oficial".

Primarul general arăta că printre monumentele istorice declasate se află şi cinematograful Feroviar, "ale cărui ziduri se prăbuşesc singure", fostul Hotel Marna şi casa în care au locuit pentru o perioadă poetul Mihail Eminescu şi Veronica Micle.

Întrebat dacă municipalitatea are vreun proces prin care sunt contestate deciziile de expropiere, Sorin Oprescu a răspuns atunci că aceste procese există, explicând că nu sunt ale foştilor proprietari, ci ale aceluiaşi ONG care acţionează întotdeauna crezând că prin acţiunile sale îl poate opri.

La jumătatea lunii ianuarie, prefectul Capitalei, Mihai Atănăsoaei, i-a cerut primarului general Sorin Oprescu să sisteze demolarea hotelului Marna şi a Casei "Constantin Rădulescu", de pe traseul viitoarei diametrale nord-sud, solicitând totodată autorizaţiile în temeiul cărora municipalitatea dărâmă cele două clădiri.