ONG-urile consideră că Legea parteneriatului stat-biserică e "mită electorală" şi pregătesc proteste

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au spus, luni, într-o conferinţă de presă, că au cerut deja preşedintelui Traian Băsescu să retrimită textul legii în Parlament, precizând că aceasta produce discriminare între diverşi prestatori de servicii de asistenţă socială, încalcă reglementările internaţionale privind drepturile copilului şi va duce la scăderea calităţii serviciilor de asistenţă socială oferite.

"Finanţarea preferenţială a cultelor religioase va duce la discriminarea organizaţiilor care şi-au dezvoltat o expertiză solidă în majoritatea domeniilor de intervenţie. (...) Legea încalcă Convenţia cu privire la drepturile copilului la care România este semnatară. Copiilor instituţionalizaţi sau asistaţi de culte religioase li se vor încălca drepturile prevăzute la articolul 13, punctul 1. (...) Această lege va slăbi până la destructurare serviciile publice de asistenţă socială de la nivel local, deja afectate grav de politica de austeritate a Guvernului", susţin reprezentanţii ONG-urilor.

Costin Militaru, de la Asociaţia Integration, care asistă persoane consumatoare de droguri, a declarat că dacă serviciile sociale vor fi preluate de către biserică, nu vor mai avea efect.

"Mulţi consumatori sunt prostituate sau homosexuali, lucruri pe care biserica le consideră un păcat. Mă întreb cum ar putea biserica să lucreze cu aceste persoane", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Costin Militaru.

Reprezentantul organizaţiei Samusocial, Sabina Nicolae, a susţinut că legea creează o nedreptate prin subvenţionarea cu 80 la sută doar a serviciilor sociale oferite de biserică.

"Statul ar trebui să finanţeze cu 80 la sută serviciile sociale indiferent de cine le oferă, astfel nu ne-am opune ca biserica să devină partener. Aşa, biserica este unic ofertant de servicii sociale, în condiţiile în care noi ne ducem la fund. Mi se pare nedrept, lăsând la o parte faptul că biserica nu este deloc pregătită", a spus Sabina Nicolae.

Şi Ionuţ Jugureanu, de la Fundaţia Parada, a spus că această susţinere a bisericii este "partizană şi electorală" fără a avea vreo legătură cu situaţia reală şi cu interesul beneficiarilor.

"Această bătălie face parte din războiul dintre democraţia seculară şi non-democraţie. Acest parteneriat nu este o noutate, e vorba de un efort îndelungat de a controla societatea românească. Statul a servit biserica într-un mod impresionant. Această lege oferă legitimitate. E vorba de o încercare de monopol asupra societăţii româneşti", a afirmat Gabriel Andreescu, de la Asociaţia "Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă".

Gabriel Andreescu consideră că partenerialul propus prin legea adoptată de Parlament încalcă egalitatea de şanse între competitori, iar ceea ce se întâmplă în România este împotriva unor valori care se doresc a fi europene.

"Biserica Ortodoxă este un oligharh şi face afaceri cu statul aşa cum fac mogulii care au puterea de a influenţa societatea prin media. (...) În Biserica Ortodoxă s-au întâmplat lucruri îngrozitoare, gândiţi-vă numai la cazul Tanacu. Cum să dai unui organism dogmatic, fără o tradiţie în a construi organisme filantropice?", a mai spus Andreescu.

Vicepreşedintele Asociaţiei Secular-Umaniste din România (ASUR), Toma Pătraşcu, a catalogat legea adoptată de Parlament drept "mită electorală", întrucât nu aduce nimic nou în afară de discriminare.

"Cultele au la dispoziţie un cont dedicat într-o perioadă de criză, când pensiile, salariile şi prestaţiile sociale se reduc", a afirmat Toma Pătraşcu.

Vicepreşedintele ASUR susţine că şi proiectul de lege privind bugetul de stat este în favoarea bisericii, atrăgând atenţia că pentru anul 2012 sumele alocate pentru construirea sau repararea bisericilor ar urma să crească de trei ori, comparativ cu 2011, fiind de 3,3 ori mai mare decât suma alocată pentru repararea infrastructurii şcolare.

Pătraşcu susţine că în 2012 este prevăzută şi o majorare a fondurilor de salarii pentru personalul neclerical din instituţiile teologice, dar şi pentru preoţi. Pentru cei din urmă, fondul de salarii ar urmă să crească cu 42 la sută până în 2014.

Reprezentanţii ONG-urilor au anunţat că se pregătesc să protesteze. Astfel, dacă preşedintele Traian Băsescu va considera că nu este necesară retrimiterea legii în Parlament, acţiunea de protest va fi organizată la Palatul Cotroceni, iar dacă legea va fi trimisă parlamentarilor, protestele se vor organiza la Palatul Parlamentului.

De asemenea, opozanţii legii susţin că vor trimite scrisori şi către alte organizaţii neguvernamentale.

Preşedintele Traian Băsescu a discutat cu reprezentanţii PDL şi despre Legea parteneriatului între stat şi biserică, precizând că va face o analiză privind legalitatea şi oportunitatea acesteia, după care va decide dacă o promulgă, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, Sulfina Barbu.

Purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, a declarat, joi, că PDL este partid de dreapta şi este firesc să susţină legea parteneriatului stat-biserică, arătând că acest parteneriat este esenţial pentru buna funcţionare a societăţii. Voinescu a spus că în acest parteneriat statul trebuie să-şi păstreze cararterul laic, iar biserica "esenţa şi scopul social".

"Mi se pare important dacă avem, pe de o parte, resurse guvernamentale ale statului de investit în domenul social şi biserica dispune la rândul ei de o reţea extrem de importantă în acest domeniu, este logic să corelăm aceste două tipuri de reţele sociale care trebuie să lucreze împreună", a explicat Voinescu.

Mai multe ONG-uri i-au cerut preşedintelui Traian Băsescu, printr-o scrisoare deschisă, să nu promulge legea pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, cerând ca actul normativ să fie retransmis Parlamentului spre reexaminare.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, în 8 martie, proiectul de lege privind stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, prin care statul oferă sprijin unităţilor de cult pentru a furniza servicii de asistenţă socială. Proiectul a fost adoptat cu 254 voturi "pentru", şapte voturi "împotrivă" şi cinci abţineri.